Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzÎn ciuda pandemiei, balanţa comercială bilaterală ruso-română a scăzut cu aproximativ 28% anul trecut; totuși, este un volum substanțial de 3,3 miliarde de dolari, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, explicând: “Noi nu stăm cu mâinile încrucişate, încercăm să facilităm şi să încurajăm contactele de business, misiunile de afaceri, proiectele de cooperare. Se fac unele lucruri în acest sens, nu pot spune că dezvoltarea relaţiilor noastre comerciale este complet fără speranţă”.
Vezi înregistrarea video aici: https://www.facebook.com/AmbasadaRusa/videos/516048486111689
Referitor la preţul gazului rusesc pentru România, comparativ cu alte ţări, Valery Kuzmin a spus: “Aprovizionarea cu gaz rusesc este considerată o armă politică de influență, de presiune a Rusiei. Germania nu se teme de această influență și preferă să obțină combustibil ieftin. Gazoductul Nordstream 2 va aduce mai mult gaz în Europa. Din ce stiu, deja interconexinile sunt făcute în cea mai mare parte a Europei.
Nu cred că România plateşte cel mai mare preţ la gazul rusesc din Europa, ci consumatorii ucraineni.
Dar există retorica în România că, prin definiţie, afacerea cu Gazprom este proastă. Din ce ştiu nu există presiuni din Rusia, dacă România nu este interesată să facă afaceri cu noi nu mai semnăm. Gazprom nu a insistat niciodată să semneze un contract pe termen lung cu România”.
Potrivit ambasadorului Federaţiei Rusiei, diferenţa de preţ la livrãri de gaze din Rusia este dată de durata contractului, unele ţări preferând să încheie contracte multianuale, pe termen lung, cu Gazprom, ceea ce a dus la preţuri mai mici.
”România a renunţat la aceastã practicã. Întrebaţi autorităţile de la Bucureşti. Nu ştiu care a fost cauza, сel mai probabil, ghidându-se de tot aceleași principii de independență mai mari în domeniul energiei față de Federația Rusă”, a mai spus Kuzmin.
Manevrele din vecinătatea graniţelor noastre, cu participarea unor ţări occidentale importante, la sute, mii şi uneori la câteva zeci de mile de Marea Neagră, sunt văzute de noi ca provocatoare, că pun în pericol stabilitatea şi situaţia de securitate din Marea Neagră”, a mai spus Valery Kuzmin.
El a vorbit şi despre exerciţiul militar Defender Europe 21, care s-a desfăşurat inclusiv pe teritoriul României, şi a apreciat că acesta “a fost împărţit într-o serie de exerciţii şi manevre mai mici, pentru a deveni invizibil pentru OSCE”.
Totodată, a menţionat şi prezenţa militară prin rotaţie a forţelor NATO, în apropiere de Rusia. “Vorbesc de prezenţa prin rotaţie, divizii ale unor ţări care sunt la mii de mile de graniţa cu Rusia, se rotesc, dar sunt permanent prezente în proximitatea graniţelor ruse. Ce contează pentru noi dacă este o prezenţă prin rotaţie sau nu? Sunt constant prezente la graniţele noastre şi fac exerciţii, fără să ascundă acest lucru, fac exerciţii de atac împotriva Rusiei. Toate contra-măsurile noastre, în special măsurile noastre militare, exerciţiile au loc pe teritoriul nostru naţional, cu puţine excepţii, când facem exerciţii comune cu forţele belaruse”, a spus Kuzmin.
Ambasadorul a afirmat că aceste activităţi sunt “provocatoare”.
“Vedem că una din marile dureri de cap ale Uniunii Europene este mobilitatea militară, anume adaptarea infrastructurii din ţările europene pentru ca forţele NATO să ajungă mai repede la graniţele Rusiei. Suntem încurajaţi de asemenea activităţi şi obiective declarate în mod deschis. (…)Vedem toate aceste activităţi ca fiind provocatoare, destabilizatoare pentru situaţia strategică militară din Europa”, a punctat Valery Kuzmin.
Ambasadorul a vorbit de nevoia de discuţii despre “metode practice, protocoale de interacţiune la nivel militar”.
Diplomatul spune că nu a fost invitat să vadă baza militară de la Deveselu. “Nu am vizitat niciodată Deveselu. Nu am fost invitaţi. În mandatul meu relativ lung aici am auzit de la colegi că au fost invitaţi (…) să viziteze Deveselu. Noi nu am fost invitaţi”.
Referitor la declaraţiile şahistului Garry Kasparov la adresa presedintelui Vladimir Putin („Nu știu ce face președintele Putin, știu de dictatorul rus. Dacă îi spui președinte, îi dai mai multă credibilitate în sistemul politic fals folosit în Rusia. Sper ca într-o zi să fie adus în fața justiției pentru cele comise, infracțiuni și altele. Sunt sigur că atunci când se va prăbuși regimul, și dictatorul se prăbușește. Nu o să-l ajute nimeni. Cei care au curajul să protesteze în Rusia merită sprijinul și respectul nostru”), ambasadorul Rusiei a declarat că sportul trebuie să fie deasupra politicii.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine că România va avea bani pentru pensii şi salarii, însă…
Un număr de 42 de dosare de daună pentru locuinţele asigurate prin poliţa PAD au…
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, şi secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Marco…
Industria de asigurări înțelege pe deplin îngrijorările exprimate de autoritățile locale în contextul situațiilor de…
Franţa a fost "un pic singură" în bătălia comercială în faţa SUA, şi-a exprimat regretul…
Fostul premier Marcel Ciolacu ar putea candida la şefia Consiliului Judeţean Buzău. ''Sunt discuţii ca…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Domnul ambasador Kuzmin ori este dezinformat or dezinformeaza opinia publica. In 2020, Romania si Turcia (a doua mare importatoare de gaze rusesti) au platit cele mai mari preturi pentru gazele importate din Rusia. Preturile platite de aceste doua tari pentru gazele rusesti au fost cu aproximativ €4.00/MWh mai mari decat cele din restul Europei. In plus, Ucraina nu mai cumpara gaze rusesti din 2015 iar in ultimul an pretul de cumparare al gazelor importate din Europa in Ucraina a scazut sub cel al hub-urilor europene. Acest lucru se datoreaza faptului ca Ucraina beneficiaza de o piata de gaze si depozite vaste de gaze.