Ea a afirmat, în cadrul unui seminar privind situaţia la zi a libertăţii media din Europa organizat de Parlamentul European la Strasbourg, că această interceptare “este posibilă numai în cazuri excepţionale de interese de securitate cu adevărat importante”.
“De exemplu, când un jurnalist nu doar relatează despre un grup terorist, ci este parte a unui grup terorist sau este suspectat de acest lucru, cred că este clar că protecţia lui nu mai există, pentru că un jurnalist nu este scutit de a se comporta legal. Dar nu mai este posibil după 8 august, sau nu mai este posibil din punct de vedere legal, să efectuezi supraveghere sau să utilizezi software de spionaj. Aşa că orice caz în care se folosesc dispozitive de spionaj pe telefoanele mobile şi dispozitivele jurnaliştilor poate fi adus în faţa instanţei. Dacă nu la nivel local atunci la nivel european, pentru că este împotriva legii europene”, a avertizat vicepreşedinta PE, care conduce grupul de monitorizare a aplicării legii.
Ea a argumentat că “schimbarea crucială după intrarea în vigoare a acestei legislaţii” este că toţi cei afectaţi de acţiuni incorecte la nivel statal vor avea o legislaţie pe care se vor putea baza pentru a se adresa instanţei. Sabine Verheyen a recunoscut totuşi că noua lege “nu va vindeca întregul sector (…) pentru că problemele sunt multiple şi au multe straturi”.
Sabine Verheyen a explicat că sarcina de a verifica implementarea naţională este a Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor.
“Sarcina noastră este de a verifica dacă Comisia se achită bine de această sarcină. De aceea este important să luăm informaţii şi de la bază, de la oameni din teren din statele membre, de la jurnalişti, de la alte surse, pentru a vedea ceea ce se întâmplă, în aşa fel încât să nu avem doar un raport, să vedem în mod real ce efect are legislaţia. Este corectă din punct de vedere formal? Este interpretată în cel mai bun mod? Şi, dacă nu este, Comisia poate interveni pentru că este un regulament, nu o directivă”, a explicat vicepreşedinta PE.
Ea a mai afirmat că este necesar să se pună presiune asupra executivului UE care la rândul său să facă presiune asupra statelor membre pentru o implementare corectă, dar a cerut şi presei să scrie mai mult despre ce se întâmplă în mass-media.
“Scrieţi când statele membre nu respectă legea. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat aici este că media nu scrie despre problemele din media”, a pledat eurodeputata din grupul PPE.
Diana Riba I Giner, vicepreşedintă a Comisiei pentru cultură (CULT) a PE şi raportoarea din urmă pentru lege, a spus că “nu există niciun stat în care nu poate fi făcute progrese în ceea ce priveşte transparenţa şi protecţia jurnaliştilor”.
“Unii dintre noi au îndoieli despre cum vor interpreta statele membre acest text sau cum se va încheia totul. Vrem să întărim pluralismul media şi să consolidăm independenţa editorială şi acesta este un prim pas”, a mai spus eurodeputata din grupul Verzilor.
O reprezentantă a sectorului media prezentă la seminar, Veronika Munk, directoare pentru inovare şi pieţe noi la Dvenik N, în Slovacia, a atras atenţia că sunt factori foarte importanţi care trebuie monitorizaţi în faza de implementare.
“Sunt unele guverne, precum cel ungar, care se pricep foarte bine să pară că respectă o lege la nivelul reglementărilor, dar să nu facă asta la un nivel practic”, a atras atenţia Veronika Munk, care a activat multă vreme şi în Ungaria.
“În Slovacia guvernul lui Robert Fico a votat noi membri în consiliul media care sunt tot mai aliniaţi cu partidul de guvernământ”, a spus ea despre situaţia din Slovacia, referindu-se la unul dintre organismele noi prevăzute de noua legislaţie.
“Cred că feedback-ul va fi esenţial pentru a observa cum decurge implementarea”, a mai adăugat Munk.
| Știri BVB