“Într-adevăr, este important să discutăm aici, la Bucureşti, despre securitatea cibernetică europeană. Astăzi, securitatea cibernetică este interconectată cu rezilienţa societăţilor noastre şi, desigur, cu rezilienţa tuturor democraţiilor. Am observat acest lucru în timpul recentelor alegeri din Republica Moldova. Am observat acest lucru în alegerile din România. Într-adevăr, securitatea cibernetică nu mai poate fi percepută ca un subiect izolat, care ar trebui gestionat doar de către experţi. Astăzi, trebuie să integrăm securitatea cibernetică la toate nivelurile şi în toate politicile şi dacă reuşim să facem acest lucru, vom descoperi că nevoile de securitate cibernetică sunt prezente în întregul sistem, în special când vine vorba de infrastructura critică. Am analizat puţin cifrele prezentate de Agenţia Europeană responsabilă de Securitatea Cibernetică şi am observat că, de exemplu, 40% dintre atacurile cibernetice din Europa vizează instituţiile publice. De asemenea, am observat că aproximativ 60% dintre atacuri sunt legate de infrastructura critică. Prin urmare, trebuie să regândim modul în care percepem securitatea cibernetică şi, bineînţeles, modul în care implementăm, de la digitalizare la alte tipuri de instrumente şi proiecte, integrând aspectul securităţii cibernetice în întregul peisaj. Acest lucru nu este uşor”, a afirmat Negrescu, potrivit Agerpres.
Potrivit oficialului, Europa are nevoie de un nou cadru de securitate cibernetică, care să regândească modul în care se implementează digitalizarea, transformarea digitală, dar să şi asigure că mecanismele de securitate cibernetică.
“Prin urmare, trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând, să ne asigurăm că ecosistemul european este eficient şi funcţionează. Aici avem Centrul European de Competenţă în Securitate Cibernetică, care ar trebui să facă acest lucru. Trebuie să ne asigurăm că acest Centru de competenţă va continua să existe şi după 2028, în următorul cadru financiar multianual. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că investim în formarea oamenilor. Acest lucru nu este uşor, nu doar pentru experţi, ci şi pentru a ne asigura că oamenii care lucrează cu diferite instrumente şi informaţii au o formare adecvată în securitate cibernetică. n al treilea rând, trebuie să creăm companii şi inovaţie în domeniu, deoarece hackerii inovează. Desigur, ţările care interferează în societăţile noastre se adaptează şi folosesc Inteligenţa Artificială. Pentru a contracara aceste provocări, trebuie să inovăm mereu, să fim mereu în frunte şi să facem mereu mai mult în acest sens. Inteligenţa Artificială va schimba cu siguranţă multe lucruri, iar noi trebuie să fim pregătiţi pentru toate acestea”, a subliniat vicepreşedintele Parlamentului European.
Acesta a menţionat, totodată, că un plan bun pe securitate cibernetică are nevoie de un buget generos.
“Având în vedere provocările naţionale, are Uniunea Europeană suficienţi bani pentru a face toate acestea? Pentru că un plan bun are întotdeauna nevoie de mai mulţi bani. Într-adevăr, am discutat deja despre resurse şi toţi ştiţi că securitatea cibernetică costă mult. Astăzi ne confruntăm cu această lume invizibilă, iar această lume invizibilă există. Oamenii se întreabă dacă este cu adevărat important, dacă ar trebui să ne fie frică de pierderea datelor sau dacă ar trebui să ne îngrijorăm că baza de date a unei primării este atacată. Trebuie să explicăm de ce toate acestea sunt importante, de ce datele sunt importante, de ce informaţiile sunt importante, de ce infrastructura noastră critică este importantă, de ce sistemele noastre de date sunt importante. Desigur, bugetul european nu poate face faţă tuturor provocărilor cu care ne confruntăm în acelaşi timp la nivelul Uniunii Europene. Aşadar, trebuie să vedem ce putem face. Şi, cu siguranţă, cred că nivelul la care Europa poate interveni este în a ne asigura că reuşim să colaborăm între noi. Prin Centrul European de Competenţă, avem aproximativ un miliard alocat pentru securitate cibernetică. De asemenea, avem câteva sute de milioane şi în Programul Europa Digitală şi ceva fonduri disponibile în Programul Rising Europe”, a punctat Victor Negrescu.
În viziunea europarlamentarului, securitatea cibernetică ar trebui integrată în coeziune, “mai ales că se investeşte mult în infrastructuri digitale prin coeziune, dar nu ne gândim niciodată la securitate cibernetică”. El a subliniat că nu a văzut ca autorităţile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiţii.
“De asemenea, am investit mult prin Planul de Redresare în aspectul digital, dar nu am văzut, de exemplu, autorităţile române să publice un document care să explice standardele de securitate cibernetică pentru toate aceste tipuri de investiţii. De exemplu, am avut granturi acordate primăriilor pentru a dezvolta sistemul lor de taxe, dar standardele de securitate cibernetică lipsesc sau, dacă există, nu sunt suficient de detaliate. Prin urmare, am avut primării care au cumpărat infrastructură pentru taxe, dar aceste instrumente diferite nu au fost suficient de coordonate. Aşadar, într-adevăr, începem dezbaterea despre următorul cadru financiar multianual, care este următorul buget pe termen lung al UE, 2027-2034”, a susţinut Negrescu.
Oficialul european a transmis, în acelaşi timp, că România poate fi un pion esenţial în negocierile privind cadrul financiar multianual, pe partea de securitatea cibernetică.
“Majoritatea fondurilor pentru securitate cibernetică vor fi în Fondul de competitivitate. Nu este clar care va fi suma exactă, iar comunitatea de securitate cibernetică din Europa trebuie să indice direcţia, ce anume ar trebui să finanţăm, dar şi ce sume ar trebui să fie disponibile pentru ca acest ecosistem să se dezvolte. Dezbaterea a început deja şi are loc chiar acum în Parlamentul European, dar şi la nivelul Consiliului European. Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să vină cu o reglementare mai extinsă privind Fondul de competitivitate, iar aici lobby-ul la Bruxelles este esenţial. Cred că şi România, ca ţară care se mândreşte că este lider în domeniu, ar trebui să indice această direcţie. Văzând puţin priorităţile pe care le are România în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu vă va surprinde ce spun: securitatea cibernetică este menţionată, dar nu este clar menţionată. Deci, trebuie să faceţi şi un pic de lobby la Bucureşti pentru a vă asigura că România va susţine mai multe resurse pentru comunitatea de securitate cibernetică”, a transmis Negrescu.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), cu sprijinul Centrului Naţional de Coordonare al României (NCC-RO) şi al Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), organizează, în perioada 6 – 9 octombrie, ediţia 2025 a Conferinţei de Securitate Cibernetică de la Bucureşti (BCC2025).
| Știri BVB