“Nu trebuie să creăm panică prin anumite declaraţii, pentru că o panică în piață creează automat speculație de preț pe piața de energie și automat duce la o creștere a prețului”.
“Avem isteria cu blackout, pentru că unii au interesul să ţină preţul sus”
“România exportă în Ucraina, dar trebuie să înțelegeți că toată regiunea exportă în Ucraina. Asta înseamnă că există mai puțină energie în zona noastră”.
“Ideea este să creștem capacitatea industrială și de prelucrare a gazului în România în așa fel încât să consumăm cât mai mult, pentru că valoarea adăugată a gazului prelucrat e mult mai mare decât la încălzire sau la producția de energie”.
Interviu cu domnul Virgil Popescu, europarlamentar, fost ministru al energiei
Reporter: Domnule Popescu, care este opinia dvs cu privire la criza energetică din aceste zile? S-a vorbit inclusiv de blackout…
Virgil Popescu: Avem o perioadă cu temperaturi extreme. Până acum, noi am fost obișnuiți iarna cu temperaturi scăute și cu fenomene meteorologice extreme. Acum trebuie să ne obișnuim că și vara avem probleme, că schimbările climatice sunt o realitate și pot exista temperaturi extreme şi în acest anotimp. Iar această situație nu trebuie să nu ne ia pe nepregătite.
Dar faptul că am avut o săptămână un cod de caniculă nu înseamnă că sistemul energetic are probleme.
Sistemul energetic românesc este foarte robust. Nu există niciun risc de blackout, nu cred că este cazul să ne panicăm. Stau să mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă această mini- criză ar fi fost translatată într-o iarnă cu ger, vânt şi cu viscol? Ce-ar mai fi făcut atunci colegii mei din zona de energie, cum ar mai fi ieșit la televizor, ce ar mai fi spus?
Eu cred că fiecare trebuie să-și facă treaba – evident că o comunicare trebuie făcută, dar cred că nu trebuie să creăm panică prin anumite declaraţii, pentru că o panică în piață creează automat speculație de preț pe piața de energie și automat duce la o creștere a prețului.
În momentul când vii și spui că ai stors ultimul megawatt din producția de energie, piața înțelege că nu există energie suficientă, că se poate ridica prețul că energia va fi oricum cumpărată. Or, eu cred că trebuie să ne abținem de la declarații care, evident, nu sunt reale. Avem energie în piață, disponibilitate există, dar prețurile sunt mai mari pentru că este o perioadă de consum mai mare și vorbim de un consum mai mare în regiune.
Dacă ne uităm la toată regiunea, aș remarca inclusiv exporturile care se fac pe regiune în acest moment și nu este numai cazul României.
România exportă în Ucraina, este singurul loc unde exportă, dar ce trebuie să înțelegeți este că toată regiunea exportă în Ucraina. Asta înseamnă că există mai puțină energie în zona noastră. De aceea, dacă vă uitați pe harta de prețuri spot a regiunii, regiunea noastră este mai sus decât a Europei. Lucrurile sunt evidente.
Reporter: Dacă regiunea exportă în Ucraina și țările din zonă sunt afectate, nu ar trebui totuși discutat acest lucru la Comisia Europeană?
Virgil Popescu: Ucraina cumpără energia din această regiune, la prețurile din piaţă.
În ceea ce ne priveşte, spunem că în România sunt prețurile mai mari pe piața spot a energiei, dar guvernul României cu un ochi râde și cu un ochi plânge. Ochiul care râde e ochiul care încasează la buget în Fondul de Tranziție Energetică diferența între prețul spot, care este mai mare de 400 de lei, și 400 de lei, bani care se întorc pentru a proteja populația. Mecanismul de protejare a populației este în funcțiune și se alimentează din acest Fond de Tranziție Energetică. Dacă avem prețuri mai mari, evident că și statul va încasa mai mult și va avea de unde să subvenționeze prețul pentru populație, pentru companii.
Pe de altă parte, sunt de acord să încurajăm consumul, dar haideți să încurajăm și o optimizare a consumului. Când eram ministru, am intrat într-un restaurant, la prânz, și erau toate luminile aprinse. Nu e normală această situație. Am spus la acea vreme că se stă cu luminile aprinse pentru că prețul era 80 de bani kilowatul.
Reporter: Dar aerul condiționat trebuie să îl deschidem.
Virgil Popescu: Absolut. Aerul condiționat îți asigură un confort în aceste zile de caniculă. Nu cred că putem spune românilor când să folosească aerul condiționat sau când să folosească mașina de spălat. Când am fost ministru am fost împotriva acelei așa -zise recomandări din partea Comisiei să stăm la 19 grade, în timpul iernii.
Reporter: Noi știm cum e, că am stat vreo 50 de ani în astfel de condiții, pe vremea lui Ceaușescu.
Virgil Popescu: Așa e. Am fost suficient de frustrați în perioada comunistă să stăm în frig, încât să ni se mai întâmple asta. Sunt împotriva unor măsuri de genul acesta, dar sunt pentru o optimizare a consumului și, evident, o optimizare a costului până la urmă.
Reporter: Există critici la adresa dumneavoastră că ați închis cărbunele. Iar acum două zile, ministrul Burduja a anunțat că a apelat la producția de cărbune pentru a rezolva cât de cât situația. Cum răspundeți criticilor aduse dvs?
Virgil Popescu: Este o critică a unor oameni care nu înțeleg situaţia. Eu nu am închis niciun cărbune, ci am salvat cărbunele.
Când am venit în noiembrie 2019, la minister, Complexul Energetic Hunedoara era în faliment, cu un ajutor de stat de recuperat. Venise decizie de la Comisia Europeană.
Complexul Energetic Oltenia era în pragul falimentului, neputându- și achiziționa certificatele de CO2, exact același patent care s -a întâmplat la Complexul Energetic Hunedoara. Atunci a trebuit să luăm niște decizii foarte clare. CEO trebuia salvat şi am intervenit rapid acordând un ajutor de salvare apoi transformat în ajutor de restructurare după negocieri cu Comisia. Peste 1 miliard de euro de la bugetul de stat au fost pompaţi în CEO pentru a nu avea soarta Văii Jiului. Alt miliard de euro pentru investiţii, astfel încât la finalul programului de restructurare în 2026 CEO să aibă 1350 MW capacitate de producţie de electricitate pe bază de gaze naturale, 700 MW energie regenerabila şi o parte mai mică pe bază de carbune. Dar atenţie, toate centralele pe bază de carbune sunt puse în conservare şi pot fi repornite în caz de criză şi de necesitate. Dacă mai pun la socoteală că în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Ministerului Energiei la CEO, s-a descoperit un prejudiciu urias de peste 600 milioane de lei, vă daţi seama de dimensiunea jafului şi de acolo.
Am reușit să ținem în viață cât de cât Complexul Energetic Hunedoara, ca să nu dăm oamenii afară. Erau oameni în stradă care nu-și primiseră banii şi le-am dat salariile in primele zile de guvernare.
După un an de zile, discutând cu sindicatele, care ne spuneau că nu mai există cărbune care să asigure atât Paroșeniul, cât și Termocentrala de la Mintia, şi luând în calcul că eram în procedură de infringement pentru Mintia, am decis să oprim Mintia in 2022, termocentrala care producea pierdere 600 de milioane de lei lunar.
Pot să vă spun că datoria totală a Complexului Energetic Hunedoara depășea un miliard de euro. A fost jaf generalizat la Complexul Energetic Hunedoara și ați văzut acum și o parte din descinderile DIICOT. Probabil că lucrurile acestea s-au tot făcut și vorbim doar de o mică parte din ceea ce s-a furat. Toate pagubele de la Complexul Energetic Hunedoara au fost din cauza managementului de acolo, furturilor şi anumitor oameni care au patronat ceea ce s-a întâmplat acolo.
Se știe cine a fost la guvernare până în 2019 și cine s-a ocupat de Complexul Energetic Hunedoara. De ce s-a ajuns în situaţia aceea? Vă spun eu. Pentru că un ministru de Finanțe, pe numele lui Teodorovici, de la PSD la acea vreme, în Guvernul Dăncilă, nu a vrut să acorde ajutorul de stat când a fost aprobat de Comisie, ca să poată să -și cumpere certificatele de CO2 la timp, ci l-a dat după vreo șase luni de zile, ilegal, de n-au mai putut să -și cumpere certificatele de CO2, au ieșit din termen, s- au pus penalizări peste penalizări. Asta s- a întâmplat la Complexul Energetic Hunedoara.
Acum, la Complexul Energetic Hunedoara, avem investiţia în curs de la Mintia, de peste un miliard de euro, cu două turbine aduse deja ce sunt în montaj, și va fi cea mai modernă centrală din Europa, cu o producție de 1,7 gigawați de energie electrică pe gaze în 2026 pusă în funcțiune la capacitate maximă, iar în 2025, dacă nu mă înșel, 1 gigawat de energie electrică.
Referitor la locurile de muncă din Valea Jiului, tot după negocierile mele cu Comisia Europeană, s- au prelungit până în 2032, când acele mine sunt în regresie de capacitate, iar cărbunele scos de acolo este anihilat în Centrala de la Paroșeni, producând energie electrică.
Ca sa sintetizez, în zonele carbonifere din Hunedoara şi Gorj până în 2026 se vor pune în plus capacitate de producţie pe bază de gaze naturale de peste 3 GW şi energie regenerabilă de 700 MWH, investiţii certe la care se lucrează în prezent. Asta se numeste salvarea acelor zone, nu distrugerea lor.
Deci lucrurile stau altfel decât sunt criticat.
Trebuie să mai ştiţi că în momentul când pui în funcțiune și produci la Centrala de la Paroșeni, costurile de producție a energiei electrice sunt foarte mari. Costurile fără cărbune sunt de aproximativ 1500 de lei (vreo 300 de euro), iar dacă adăugăm și costurile cărbunelui ajungem la 450 de euro. În acest fel, ne costă peste 2.200 de lei energia care se produce la Paroșeni. Când aduci energia asta în piață, înseamnă că ridici și mai mult prețul.
Trebuie să te gândești ceea ce îți dorești, ori produci energie foarte scumpă și o aduci în piață într- un moment de criză extraordinară pentru că ai nevoie si nu ai altă sursăa – da!, pot fi de acord – sau să cauți energie și să o aduci din alte părți, să o imporți, de exemplu, ceea ce este mai ieftin.
Acum Termocentrala de la Paroșeni funcționează intermitent. Pe măsură ce strânge o cantitate de cărbune, funcționează și produce energie. Dar costul funcționării Termocentralei de la Paroșeni este foarte mare. Aud că se doresc investiții în Paroșeni, în Valea Jiului. Atunci trebuie să ne hotărâm ce dorim, dacă vrem cărbunele sau nu. Până anul trecut nu se puteau face investiţii pentru că erau parte a Complexului Energetic Hunedoara în insolvență și cu ajutor de stat de returnat.
Pentru viitor, trebuie să luăm în calcul dacă investim sau nu în cărbune având în vedere că în 2026 intră 1.700 de megawați în funcțiune de la Mintia, la sfârșitul anului acesta intră 400 de megawați de la Iernut, e posibil să intre și cei 80 de megawați de la Rompetrol, până în 2026 intră 1350 de megawați gaz si 700 MW regenerabil de la Complexul Energetic Oltenia, mai avem retehnologizările care vor fi mult mai eficiente în CET- uri, plus energia regenerabilă tot până în 2027 din PNRR 1,8 GW, cu instalații de stocaj de minim 1,8 GWH. Nu mai vorbesc de reactoarele 3 și 4 din 2030-2031 sau SMR de la Doicești din 2029 sau de capacităţile ce vor fi finanţate prin Fondul de Modernizare sau contractele de diferenţe (CFD). Adunaţi-le si dumneavoastră şi vedeti ce iese, practic mai mult decât dublul capacităţilor existente, asta înseamnă viziune pe termen mediu şi lung.
Eu zic să nu facem lucrurile heirupist – avem o pseudo-criză, dăm o declarație și am rezolvat problema.
Nu văd un risc pe termen scurt, mediu și lung al Sistemului Energetic Național.
Trebuie să gândim în perspectivă și să decidem ce vrem să facem, unde vrem să ajungem. Eu așa am gândit- o ca ministru, așa am pus lucrurile în ordine. Văd că actualul ministru, colegul meu Sebastian Burduja, duce mai departe absolut toate proiectele pe care le-am început, nu a renunțat la niciunul.
Reporter: De ce este isteria cu blackout?
Virgil Popescu: Pentru a ține prețurile sus. Sunt diversi speculatori pe piață și diverși neprofesioniști, chiar prin Parlamentul României, care se apucă să vorbească pentru că dă bine la tv electoral, să plângă de dorul cărbunelui. Le place să fie auziți. Dar unii câștigă din treaba asta. De aceea am scris într- o postare, recent, că poate ar trebui să vedem dacă nu în spatele acestor declarații există speculatori care speculează atât pe piața PZU, cât și pe piața de echilibrare.
Reporter: Cum vă explicați prețurile atât de mari pe piața de echilibrare?
Virgil Popescu: Există un jucător pe piața de echilibrare, cu capacitate mică de stocaj, care aruncă în piață capacitatea pe care o are exact în momentele de vârf. Nu face ceva ilegal, face ceva pe lege. De ce o face? Trebuie văzut de ce i se permite să facă asta.
Dacă aruncă capacitatea pe piață exact în ora de vârf și vinde cu 5-6000 lei megawattul, sau poate şi mai mult, designul de piață este așa conceput pe piața de echilibrare încât toate prețurile se duc la prețul cel mai mare. Cine câștigă? Acel jucător. El nu mai este taxat la diferența între prețul de vânzare de 5000 de lei și 400 de lei, pentru că este o investiție după anul 2022 şi atunci nu se i mai aplică supra-impozitarea și speculează acest lucru. Ce trebuie facut? Schimbarea acestui design, chiar și pe o perioadă limitată de timp până intră în piață mai multe capacitate de stocare în funcțiune pentru a fi concurență și aici, astfel încât să împiedice acest lucru.
Reporter: Nu ar trebui să intervină Consiliul Concurenței?
Virgil Popescu: Eu vă spun ce se întâmplă. Ceilalți se duc în același preț, dar virează bani la Fondul de Tranziție Energetică. Iar râde guvernul cu un ochi pentru că încasează bani foarte mulți de pe piața de echilibrare și cu un ochi plânge de mila românilor că avem prețuri de echilibrare foarte mari.
Soluția este foarte evidentă – avem capacitățile de stocare din PNRR, vorbim de 1,8 GWh proiecte depuse, proiecte eligibile care sunt în evaluare la Ministerul Energiei. În mandatul meu, schema de ajutor pentru capacități a fost finalizată, aprobată de Comisie, urmând să fie dat drumul la apel.
Reporter: Spuneţi că dumneavoastră, ca ministru, ați introdus și stocaj în proiectele pe energie PNRR. Recent, întrebat într-o conferință de presă despre creşterile de preţuri la energie înregistrate în această perioadă cu zile caniculare, premierul Marcel Ciolacu a spus: “E pe zona de echilibrare. Vă spun cinstit, nu e suficient să fii ministru sau prim-ministru. (…) Când vezi că ai fonduri europene de miliarde de euro pentru zona de investiţii în energie verde, îţi strângi specialiştii şi faci nişte calcule ce putere instalată va fi, cât va produce România într-un an, în cât timp ajung la maturitate aceste proiecte. Am ajuns, pe energie verde, să fim printre fruntaşii producători din Europa, depăşim cred că reactoarele de la Cernavodă. Păi, măi domn’ ministru, când ai declanşat aceste programe, prin PNRR, prin programe naţionale, prin fondul de modernizare, mintea ta nu a putut gândi că-ţi trebuie zonă de stocare şi că vei produce, când ai vânt şi soare, mai mult decât consumi? (…) Avem cel mai bun mix de energie din Europa, dar, când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Ştiţi, eu am mai spus, cel mai rău în administraţie şi cel mai rău mi-e frică de hărnicia prostului”.
Credeţi că s-a referit la dvs?
Virgil Popescu: Nu cred că s-a referit la mine, pentru că sunt convins că premierul știa că există stocaj în PNRR şi mai mult sunt convins că este informat că există finanţare pentru producerea de baterii si panouri fotovoltaice în România tot prin PNRR.
În PNRR există 740 de milioane de euro, dintre care 460 de milioane energie regenerabilă – și aici vorbim de multe proiecte deja semnate și în faza de construcție, circa 1,8 gigawați. La toate aceste proiecte există capacitate de stocaj, pentru că s- a încurajat asta prin punctaj – când vii să ceri bani pentru energie, ai punctaj mai mare dacă ai stocare. În plus față de aceste 460 de milioane, mai există 280 de milioane de euro producție de stocaj, producție locală de baterii în România, ca să nu mai importăm din China și din alte locuri, producție de celule fotovoltaice pentru panouri și capacități de stocaj.
Pe proiectele de capacități de stocaj există depuneri de proiecte eligibile deja, pe call-ul pe care l-a demarat colegul meu Burduja, pe schema aprobată de mine când am plecat, de 1,8 GWh.
Deci avem proiecte PNRR pe stocaj de 1,8 gigawați, care ar trebui evaluate și semnate în perioada următoare. Repet, vorbim de 1,8 gigawați de stocaj, care este aproape de 2 ori mai mare decât Tarnița-Lăpuștești. Iar valoarea este infinit mai mică decât valoarea de la Tarnița-Lăpuștești.
Ca să concluzionez, avem proiecte de stocaj care trebuie finalizate și oricum, că vrem, că nu vrem, ne forțează Comisia să le finalizăm până în 2026, care e termenul din PNRR.
Reporter: Cum stăm cu re-liberalizarea prețurilor?
Virgil Popescu: Aici cred că trebuie să îl întrebați pe ministrul Burduja. Am înțeles că a ieșit public și a zis că se ocupă la minister de acest lucru.
Reporter: Dar care este punctul dvs de vedere?
Virgil Popescu: Cred că ar trebui să avem clar o plasă de siguranță pentru consumatorii vulnerabili, pentru că peste tot sunt oameni care nu- și pot plăti factura, sunt oameni care au probleme financiare și cred că pentru ei trebuie să existe o protecție din partea statului.
Avem legea consumatorului vulnerabil, dar eu cred că Guvernul, Ministerul Energiei, cu Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe trebuie să hotărască cât de mult ne putem duce, cât de mult putem să folosim din buget pentru a subvenționa consumatorul vulnerabil.
Când prețurile sunt mari, avem acel mecanism de supra-impozitare a veniturilor foarte mari, iar banii se duc în Fondul de Tranziție Energetică. Din el se pot face inclusiv investiții. Nu spune nimeni să nu avem acest mijloc de a tăia vârfurile de preț și de a capta banii din prețurile exagerate, iar din aceşti bani să folosim anumite sume către consumatorii vulnerabili.
Reporter: Deci avem un băiat deștept, pe piața de echilibrare, care acționează legal.
Virgil Popescu: Da, avem un băiat deștept, legal, pe piața de echilibrare. Eu sper că autorităţile să- și dea seama de asta. În spatele firmei respective, sunt o groază de alte firme. Dar aş vrea să trag un semnal de alarmă că e un băiat deștept în piaţa de echilibrare care face speculații și văd că e lăsat în pace să facă în continuare.
Speculează această portiță dintr-o lege care a fost făcută cu bună credință, ca să nu blocăm investițiile noi.
Sunt convins că, dacă ar fi mai multe capacități de stocare, evident că prețul nu s- ar mai duce așa sus, dar este descurajant pentru companiile celelalte, pentru Hidroelectrica și pentru cele pe gaz și cărbune, care mai intră în piața de echilibrare, pentru că ei încasează doar 400 de lei. Restul se duc la Fondul de Tranziție Energetică şi la acest băiat deștept.
Reporter: Intrăm într-o nouă perioadă de reglementare cu o rată de rentabilitate pentru operatorii de distribuţie a energiei electrice, propusă de ANRE, de 6,94%. Pe de altă parte, avem prosumatorii care sunt consideraţi de mulţi o problemă pentru distribuţii. Ce părere aveţi de situaţia actuală?
Virgil Popescu: Am mai trecut prin etapa asta în 2020, când ANRE trebuia să stabilească o nouă etapă de reglementare și atunci m- am întâlnit cu toți distribuitorii, s-a ajuns la un consens. Dacă și-au făcut sau nu investițiile eu nu am de unde să știu asta.
Reporter: Înțeleg că s- au făcut minimum 2,3 miliarde de euro.
Virgil Popescu: E un lucru rău dacă au făcut doar minim. Asta înseamnă că metoda care a fost până acum nu i-a stimulat să depășească acest minim. Asta înseamnă că distribuitorii s- au obișnuit cu minimul. E clar că trebuie schimbat ceva în acest sistem. Eu sunt pentru a-i stimula, pentru a plăti mai mult, dar numai dacă își îndeplinesc anumite obiective de investiții și nu văd de ce nu ar putea să existe o schemă prin care să- i recompensezeâ în funcție de nivelul de depășire a acestui minim.
Să fie pentru minim o anumită rată de rentabilitate și de acolo să crească în funcție de cât se mai investeşte. Nu cred că inventez eu ceva. Cred că există prin alte țări acest lucru și sunt convins că actuala conducere ANRE va face asta. E un suflu nou în ANRE. Eu îl cunosc foarte bine pe președintele ANRE George Niculescu, am lucrat cu el când era secretar de stat și are o altfel de gândire, o altfel de abordare și sunt convins că va convinge prin acțiunile sale și va găsi cea mai bună soluție, iar toți vor fi mulțumiți.
Nu vor fi mulțumiți cei care vor vrea să facă iar doar minim de investiţii. Ori nu acesta este scopul.
În plus, cred că ar mai trebui găsită o soluție ca să- i încurajeze pe distribuitori să atragă fondurile europene, pentru că pe fondurile europene ei nu- și au acea RRR. Ar trebui cumva să- i încurajăm și pe bucata aceasta ca să atragă cât mai mulți bani europeni că până la urmă acești bani ajung tot în rețele. Sunt convins că și acolo se pot găsi soluții de rezolvare a acestor probleme.
Referitor la prosumatori, să nu uităm că sunt unul din susținătorii prosumatorilor. În 2017 împreună cu Iulian Iancu am modificat legea, în ciuda protestelor Ministerului de Finanțe de la acea vreme. Eu sunt cel care a promovat Ordonanța 163 și după asta au crescut exponenţial prosumatorii.
Nu cred că prosumatorii pot crea o problemă unui distribuitor dacă distribuitorul își face treaba care trebuie făcută și nu cred că trebuie să dăm vina pe prosumatori pentru faptul că distribuitorii au probleme în rețea.
Sigur, statul trebuie să vină să încurajeze în continuare prosumatorii, trebuie să vină să încurajeze și investițiile în capacități de stocare ale prosumatorilor, care sunt mici. La 3 kw, poti sa îţi spui 2-3 kilowaţi de baterii. De ce să nu dai de la Fondul de Mediu bani pentru 3 kilowați de energie regenerabilă şi 3 kilowaţi de stocare?
Eu sunt si prosumator si am si baterii. Când nu ai baterii si dai în rețea surplusul de energie electrică, practic o treime din total preț se întoarce înapoi, dacă ai baterii două treimi ți se întorc ca profit, nu mai trebuie să mai plătești. Deci poți să scoți prețul bateriilor numai din acele două treimi din costul total al energiei electrice, pentru că nu mai dai și nu mai cumperi. Pur și simplu o stochezi și o folosești în interior. Dar oamenilor trebuie să li se spună lucrul acesta și trebuie să fie încurajați de către Agenția de Mediu prin programe de acest tip.
La Ministerul Energiei, ați văzut că sunt programele de stocaj și se încurajează prin punctaj ca programele de energie să aibă în complementaritate de producere de energie și programe de stocaj. Cred că ar trebui făcut acest lucru și la Fondul de Mediu.
Eu nu cred că prosumatorii creează probleme foarte mari distribuitorilor ci din contra ei trebuie să fie sprijiniţi în continuare.
Evident că în momentul când există mulți prosumatori și în momentul când fiecare își consumă mai mult energie internă, nu o mai plimbă prin rețeaua de distribuție, cantitatea de energie transportată în rețea scade și distribuitorii pierd venituri. De asta nu le convine că oamenii devin autonomi. Dacă ajungem şi la comunitățile de energie și există deja o ordonanţă care încurajează aceste comunităţi de energie să se formeze efectiv, atunci distribuitorii vor realiza că prosumatorii se descurcă şi fără ei. Comunităţile de energie înseamnă că mai mulți prosumatori se pot asocia, pot face schimb de energie şi pot tranzacţiona mai departe împreună.
Ştiu că mai trebuie făcute niște norme secundare pentru aceste comunităţi de energie, dar avem legislația primară făcută pe Directiva Europeană, nu am inventat noi asta, există în alte părți. Dacă în alte ţări dezvoltate merge acest sistem și distribuitorii nu dau faliment și nu se plâng de prosumatori, la noi de ce se plâng?
Am fost în Spania și am văzut câtă energie regenerabilă intră în sistem. Transportatorul de sistem preia toată energia și nu are absolut nicio problemă cu acest lucru. Dar rețeaua este foarte bine digitalizată încât știe în orice moment pe unde se află fluxul de energie. La asta trebuie să ajungem și noi astăzi.
Reporter: Acţionarii SNN au votat pentru continuarea proiectului SMR.
Virgil Popescu: Este un lucru foarte bun. Cred că termenul 2029 de dare în folosinţă a SMR rămâne în picioare.
Este foarte bine că vineri s-a aprobat continuarea proiectului faza 2, că s- au aprobat unitățile 3 și 4, ceea ce arată clar angajamentul României de a merge mai departe cu aceste proiecte, cu partenerul american, cu partenerii europeni, cu Coreea de Sud în retehnologizare, cu francezii. Încă un proiect care merge mai departe, care a fost început de mine în 2020 și cred că își va urma obiectivul de a fi gata SMR în 2029 şi reactoarele 3 şi 4 în 2030-2031.
Reporter: La sfârșitul anului, se întrerupe tranzitul de gaze prin Ucraina de gaze. Va fi afectată România în vreun fel?
Virgil Popescu: România n- are probleme cu aprovizioanrea de gaze în această iarnă. Depozitele sunt deja pline la peste 80%. Deja se discută la Bruxelles de găsirea altor surse alternative de gaz. Sunt convins că, așa cum ne- am descurcat în plină criză energetică și am găsit resurse de gaze în alte părți ca să suplinim gazul rusesc, se va rezolva și acest lucru. Nu cred că vom fi afectați cu absolut nimic. Nu importăm nimic prin Ucraina.
Reporter: Dar, de exemplu, Ungaria sau Austria vor avea nevoie de gazul românesc.
Virgil Popescu: Austria va vrea gaz românesc, la fel si Ungaria si alte ţări, asta dacă gazul românesc va fi disponibil pentru export. Avem peste 80% depozitele pline de gaze în acest moment. Astăzi, cred că am depăşit 2,6 miliarde mc și probabil că ne închidem cu 100% prin septembrie, avem gaze suficiente. Nu producem gaze ca să stăm cu ele în pământ, producem ca să vindem. Dacă avem surplus şi nu putem consuma totul în țară, evident că vrem să exportăm, mai întâi în Moldova şi apoi surplusul poate fi dat şi în alte ţări.
Ideea este să creștem capacitatea industrială și de prelucrare a gazului în România în așa fel încât să consumăm cât mai mult, pentru că valoarea adăugată a gazului prelucrat e mult mai mare decât la încălzire sau la producția de energie.
Reporter: Cum credeți că va evolua prețul energiei în următoarea perioadă?
Virgil Popescu: Cred că vom avea o stabilizare a prețurilor în perioada imediat următoare. Se vor întoarce ușor- ușor în zona mică a prețurilor. Acum o lună și ceva vorbeam de prețuri foarte mici. Nu exista această problemă a prețului la energie electrică pe piața spot.
Aş vrea să subliniez că iar vorbim de o piață spot și nu vorbim de contractele pe termen mediu pe care industria ar trebui să le încheie cu producătorii sau cu furnizorii în așa fel încât să nu fie afectată de fluctuațiile de preţ.
Reporter: Dar de ce nu se încheie aceste contracte?
Virgil Popescu: Pentru că nu vor, pentru că s- au obișnuit să creadă că pe PZU tot timpul prețul va fi mai mic. Uite că iar s -a întâmplat, că nu am învățat din lecția trecută a adevaratei crize, când s-a stat în PZU și au fost probleme.
Reporter: Acum sunteţi europarlamentar. Cum credeţi că va evolua politica energetică la nivelul Uniunii Europene, având în vedere rezultatele alegerilor europarlamentare? Analiștii spun că va mai fi atât de strictă tranziţia energetică, ci va fi mai maleabilă.
Virgil Popescu: Şi eu cred că va fi mai maleabilă. Sunt membru al Comisiei de Industrii, Tehnolofie si Energie (ITRE) din Parlamentul European. Am văzut discursul doamnei președinte von der Leyen, vorbește în continuare de Green Deal, de tranziție energetică.
Nu mai este, însă, așa fermă cum era înainte, dar este clar că trebuie să ajungem la acele ținte.
În plus, doamna Ursula von der Leyen vorbește și de dezvoltarea industriei europene, ceea ce până acum nu prea s- a făcut. Vorbește practic de o reindustrializare a Europei, iar noi trebuie să fim foarte atenți la această reindustrializare pentru că România trebuie să facă parte din acest plan. Trebuie să atragem bani pentru a -i putea avea în România. De aceea sunt în acea comisie pentru a mă bate cu toți ceilalți, pentru că acolo este o luptă. Fiecare europarlamentar reprezintă statul lui și va fi o luptă în așa fel încât să reușești să armonizezi interesele statului tău cu interesele unei majorități, ca să poți să ai de câștigat din acele legi, directive, regulamente.
Reporter: Care sunt primele proiecte pe care le aveţi în în vedere la Parlamentul European?
Virgil Popescu: Din păcate, în Parlamentul European nu este ca în parlamentele naționale, parlamentarii nu au inițiative legislative, parlamentarii pot să amendeze regulamentele și directivele care vin. Evident, pot să aibă opinii, dar în momentul când ești raportor pe anumit dosar poți să pui toate taberele la masă și să reușești ca prin poziția comună a Parlamentului pe un anumit dosar, poziția României să fie bine reprezentată.
Este foarte important să vedem cine va fi comisar de energie, pe economie, pe industrie.
Reporter: Ştiu că aveați relații personale cu miniştri de energie din mai multe state. V-aţi păstrat aceste relaţii?
Virgil Popescu: Evident că sunt relații foarte bune cu toți foștii mei colegi. Chiar m- am întâlnit cu Kadri Simson (nr comisar de energie) la Bruxelles și a fost o întâlnire foarte caldă.
Sunt în delegatia PE cu Azerbaidjanul al Parlamentului European, cu Peninsula Arabă, unde vorbim de Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, acolo unde avem în continuare relații și România are interese în zona energetică. Să nu uităm că partenerii noștri emiratezi sunt prezenți la Hidroelectrica, vor să vină și la Electrica, sunt prezenți și în zona de transporturi maritime, deci vrem să avem o relație foarte bună în aceste zone.
Vreau să menținem relațiile bune care le avem, pentru că și partenerii azeri ne- au ajutat când am avut nevoie, am avut o plasă de plasă de siguranță cu ei, iar partenerii emiratezi și din Arabia Saudită sunt parteneri pe care putem să ne bazăm când avem nevoie și putem face lucruri împreună foarte bune.
Referitor la doaamna secretar pe energie al SUA Jennifer Granhom, îmi aduc cu mare plăcere aminte că acum un an, în 2023, la Zagreb, la conferinta Parteneriatului Transatlantic pentru Energie și Schimbări Climatice, am solicitat și am obținut acceptul părții americane ca România să fie gazdă anul acesta, iar săptămâna aceasta, pe 23 și 24 iulie, la Palatul Parlamentului, se vor reuni practic miniștrii Energiei din țările Parteneriatului Transatlantic -România, Moldova, Ucraina, Cehia, Ungaria, Slovacia, Croația, Polonia, etc Este o mândrie pentru noi, am fost invitat şi voi fi în panelul de industrie și decarbonare. Este o realizare a României și mă bucur că am putut să fac acest lucru posibil în urmă cu un an de zile, ca această această întâlnire să fie la București.
Reporter: Cum vedeți schimbarea Parteneriatului SUA România pe energie, dacă la alegerile din Statele Unite va fi ales Trump?
Virgil Popescu: Noi am început aceste relaţii cu administraţia Trump. Acordul interguvernamental România – Statele Unite ale Americii a fost semnat de mine cu secretarul pe Energie de la acea vreme, David Brouillette, la Washington. Deci nu văd o schimbare și, în general, am văzut că politica externă americană pe energie se menține de la o administrație la alta. Am început pe vremea președintelui Trump, am continuat foarte bine pe vremea președintelui Biden și sunt convins că, indiferent cine va câștiga președinția americană, parteneriatul va continua.
Reporter: Cum vedeţi viitorul energiei în România?
Virgil Popescu: Având în vedere proiectele pe care le-am prezentat mai sus, dar şi proiectele de interconexiune cu Azerbaidjanul și Georgia, cu Republica Moldova, cu Serbia în transportul de gaze naturale, extinderea terminalului petrolier de la Constanța, și multe altele, cred că drumul ireversibil al României este clar către independența energetică și ţara noastră poate deveni un jucător regional pe piața energiei electrice și a gazelor naturale.
| Știri BVB