Virgil Popescu: Toate investiţiile nefinalizate ale Hidroelectrica vor trece printr-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin Repower EU

Toate investiţiile nefinalizate ale Hidroelectrica vor trece printr-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin Repower EU, a anunţat astăzi ministrul Energiei, Virgil Popescu, la aniversarea a 50 de ani de la punerea in funcțiune a Centralei de la Lotru.

Domnia sa a explicat: “Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene. Avem nevoie să finalizăm investiţiile, avem nevoie de energie hidro şi vorbim de peste 300 megawati care stau nefolosiți din diverse motive.

Profit de această ocazie ca să vă spun că Ordonanţa va intra săptămîna viitoare pe circuitul de avizare la ministere şi va fi aprobată în curând în Guvern”.

Virgil Popescu a mai spus : “Centrala de la Lotru este o minune a tehnicii, o minune a ingineriei româneşti, o minune a proiectării. Îmi place tot timpul să spun că Hidroelectrica este o companie a excelenţei, Hidroelectrica este perla companiilor energeticii româneşti şi anul acesta am avut bucuria, onoarea şi plăcerea să particip la 50 de ani de la pornirea primului agregat în oraşul meu natal, în oraşul Drobeta Turnu Severin, la Porţile de Fier, şi acum vin la dvs cu plăcere, pentru a doua oară la această hidrocentrală, pentru a sărbători 50 de ani de la punerea în funcțiune a Centralei de la Lotru – Ciuget. Şi tot în acest an, chiar dacă nu este energie hidro, regenerabilă, am avut onoarea să particip şi la sărbătorirea a 50 de ani de la primul megawatt produs la Rovinari.

Trebuie să recunoaştem că, în această criză energetică, trebuie să fim uniţi, avem nevoie de toţi – energie pe cărbune, energie regenerabilă, energie nucleară, pentru că, împreună, putem trece cu bine peste această criză.

Dacă în urmă cu 50 de ani ar fi existat situri de tip Natura 2000 cred că nu se făcea nimic şi este datoria noastră ca investiţiile care au rămas nefinalizate din diverse motive să fie finalizate”.

La rândul său, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, a spus:

“Centrala Lotru Ciuget este o centrală de referinţă din portofoliul Hidroelectrica, cea mai mare centrală de pe râurile interioare ale României. Este o bijuterie inginerească pe care avem datoria nu numai să o exploatăm în condiții optime, dar să îi dăm şi un nou ciclu de viață, ceea ce s-a și întâmplat aici odată cu retehnologizarea din anul 2011. Este cu adevărat excepţional ce s-a realizat aici şi nu trebuie să ne oprim. Trebuie să continuăm tradiția. Trebuie să nu  vă dezamăgim nici noi cei care conducem astăzi Hidroelectrica şi producem energie electrică bazându-ne pe realizările extraordinare pe care dumneavoastră ați reușit să le faceți într-o perioadă în care tehnologia nu era cea de astăzi, într- o perioadă în care lucrările s-au făcut cu foarte multe sacrificii și cred că din această perspectivă sucursala Vâlcea este una dintre filialele care s-a înscris pe traseul investițional într-o manieră în care poate fi dată ca exemplu în cadrul Hidroelectrica”.

Amenajarea hidroenergetică Lotru este cea mai complexă de pe râurile interioare ale României, fiind şi unică în acelaşi timp prin schema de amenajare adoptată, care se bazează pe principiul concentrării de debite şi căderi. Astfel, atât apele din bazinul hidrografic al râului Lotru, pe care este amplasată amenajarea, cât şi cele din bazinele hidrografice învecinate, sunt direcţionate gravitaţional şi prin pompaj către lacul Vidra, care constituie acumularea principală a amenajării.

Condiţiile geografice şi de amplasament specifice zonei au permis realizarea celei mai mari centrale hidroelectrice de pe râurile interioare ale României, CHE Lotru – Ciunget, centrală subterană cu Pinst = 510 MW, Qinst = 80 m3/s şi Hbrut = 809 m și având un consum specific de numai 0,54 mc/s, cel mai scăzut consum specific de apă din hidroenergetica românească.