Vlad-Cristian Soare (ONJN): Piața neagră a jocurilor de noroc este o amenințare reală, nu un scenariu teoretic

Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc a lansat un avertisment ferm în cadrul unei conferințe, subliniind că acest fenomen necesită intervenții urgente și acțiuni coordonate din partea autorităților.

Piața neagră a jocurilor de noroc reprezintă o amenințare socială majoră: jucătorii nu beneficiază de nicio formă de protecție, iar statul este expus unor riscuri serioase la nivel economic și financiar, a spus Vlad Soare, explicând: “Problema nu este dacă această piață există, ci cum o putem combate eficient. Nu vorbim doar despre evaziune fiscală, ci despre o sursă importantă de finanțare a criminalității organizate, inclusiv terorism și spălare de bani. Este un spațiu complet nereglementat și periculos pentru consumatori.

Deși subiectul este rar abordat în spațiul public românesc, la nivel global piața neagră are dimensiuni alarmante. În Uniunea Europeană, se estimează că peste 70% din veniturile din jocurile de noroc se duc către piața neagră, iar mai puțin de 30% rămân în circuitul reglementat și impozitat.”

Președintele ONJN a mai precizat că jocurile de noroc nu sunt o activitate comercială obișnuită, ci una cu risc ridicat, motiv pentru care rămâne, pe bună dreptate, în sfera monopolului de stat. Din acest considerent, este esențială existența unei autorități solide de supraveghere și control – rol îndeplinit în România de ONJN.

ONJN are atribuții esențiale: autorizează, licențiază și controlează operatorii de jocuri de noroc, protejează minorii și persoanele vulnerabile prin mecanismul de autoexcludere, oferă date relevante pentru deciziile politice informate și implementează programe de prevenție și tratament pentru adicția de jocuri de noroc.

Importanța instituției este evidențiată și de structura sa decizională: Comitetul care adoptă decizii strategice include reprezentanți ai ONPCSB, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Concurenței, Ministerului Finanțelor și Secretariatului General al Guvernului.

Păstrarea activității în cadrul reglementat este esențială, în condițiile în care acest sector contribuie semnificativ la bugetul de stat – aproximativ un miliard de euro în venituri directe și încă un miliard din taxe indirecte în anul 2024.

Un risc major derivă din ignorarea existenței pieței negre: fără soluții eficiente de contracarare, orice creștere a fiscalității riscă să reducă baza de impozitare și să determine migrarea jucătorilor către piața nereglementată. Operatorii care respectă regulile economiei de piață și legislația riscă să părăsească piața, în timp ce alții pot fi tentați să opereze ilegal.

„Această temă, de o importanță crucială, este adesea trecută cu vederea. Măsurile sociale, deși bine intenționate, pot avea efecte inverse: prin reglementări excesive, jucătorii sunt împinși spre ofertele ilegale. Același efect îl are și un nivel nesustenabil de taxare – reducerea pieței legale și extinderea pieței negre, ceea ce afectează grav baza de impozitare”, a avertizat Soare.

El a reiterat rolul esențial al ONJN în furnizarea de date, statistici și analize necesare deciziilor legislative corecte și eficiente. Pe baza acestor informații, se pot adopta reglementări care să producă efectele dorite, nu unele contrare.

„Piața neagră este extrem de atractivă pentru jucători: câștigurile nu sunt impozitate, iar ofertele sunt adesea mai avantajoase, deoarece operatorii ilegali, neplătind taxe, pot propune condiții mult mai favorabile”, a mai spus Vlad Soare.

Fiind un domeniu rezervat monopolului de stat, licențele și autorizațiile sunt emise exclusiv de ONJN, în schimbul unor taxe semnificative. Este deci responsabilitatea statului să protejeze acest regim de exclusivitate. Pentru combaterea pieței negre, ONJN are nevoie de colaborarea activă a altor instituții – ANCOM, Ministerul Public, IGPR, DNSC, STS etc. – cooperări deja în curs de concretizare.

„Trebuie să fim conștienți că actorii ilegali din această piață dispun de resurse financiare și tehnologice considerabile, ceea ce le permite să contracareze măsurile statului”, potrivit preşedintelui ONJN.

În încheiere, Soare a prezentat câteva concluzii-cheie:

• Necesitatea realizării periodice a studiilor privind dimensiunea pieței negre, pentru a evalua pierderile bugetare și impactul social.
• Consolidarea cadrului de reglementare și întărirea capacității de intervenție a ONJN.
• Menținerea unui echilibru între reglementare și sustenabilitate fiscală, pentru a nu stimula migrarea în zona nereglementată.
• Combaterea pieței negre trebuie tratată ca o prioritate de securitate națională, cu accent pe cooperarea interinstituțională și tehnologia avansată.
• Informații clare către public despre faptul că operarea „la negru” este o infracțiune, la fel ca și sprijinirea acesteia prin furnizarea de servicii de plată, promovare sau IT conexe.