Paul Barangă, Expert: Aspectele legate de finanțele sustenabile și tranziția verde, într-o secțiune dedicată pe siteul ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a făcut publice, pe site-ul oficial, prin intermediul unei partiții special destinată, toate aspectele legate de finanțele sustenabile și tranziția verde, potrivit lui Paul Barangă, Expert Piața de Capital la ASF.

El a participat, azi, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM/ Raportarea de sustenabilitate – oportunitate sau amenințare pentru companiile din România, organizat de Financial Intelligence.

Potrivit domniei sale, finanțarea sustenabilă reprezintă o preocupare importantă a Uniunii Europene (UE) în ultima perioadă, fiind interpretată ca fiind un tip de finanțare care sprijină dezvoltarea durabilă a economiei, reducând în același timp presiunile asupra mediului și luând totodată în considerare aspectele sociale și de guvernanță.

În acest sens, Comisia Europeană a lansat în 2018 un „Plan de acțiune privind finanțarea dezvoltării durabile și dezvoltarea unei strategii reînnoite privind finanțarea sustenabilă”, care conține 10 inițiative grupate pe trei obiective, respectiv: 1) reorientarea fluxurilor de capital către o economie mai sustenabilă; 2) includerea elementelor de sustenabilitate în managementul riscului și 3) încurajarea transparenței și a viziunii pe termen lung.

Finanțarea sustenabilă are un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor politice ale Pactului ecologic european, precum și a angajamentelor internaționale ale UE privind clima și durabilitatea și are ca scop îmbunătățirea sectorului financiar pentru a susține atât dezvoltarea durabilă în contextul schimbărilor climatice, cât și redresarea durabilă în urma impactului pandemiei COVID-19. În acest scop, în procesul decizional privind investițiile de către entitățile financiare vor fi luați în considerare factorii de mediu, sociali și de guvernanță (factori ESG), urmărindu-se astfel orientarea investițiilor pe termen mai lung în activități economice durabile.

Aspectele de mediu au în vedere atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, mediul în general (de exemplu, conservarea biodiversității și ecosistemelor), resursele de apă și cele marine, prevenirea poluării și economia circulară. Aspectele sociale se refera la probleme de egalitate de șansă, combaterea discriminării, relații de muncă, securitatea și sănătatea în munca, investiții în capitalul uman și comunități, precum și probleme legate de drepturile omului.

Aspectele de guvernanță la nivelul structurilor de conducere, relațiilor cu angajații și remunerația executivă joacă un rol fundamental în asigurarea includerii aspectelor sociale și de mediu în procesul decizional. În acest sens se pot avea în vedere aspecte privind transparența în relația cu toate părțile interesate, rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere,  etica în afaceri, cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției, componența structurilor de conducere, mecanismele pentru înregistrarea plângerilor, sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor etc.

Totodată, factorii ESG vor fi avuți în vedere și în cadrul sistemelor de administrare a riscurilor sub forma de risc legat de durabilitate. Un risc legat de durabilitate reprezintă un eveniment sau o condiție de mediu, socială sau de guvernanță care, în cazul în care se produce, ar putea cauza un efect negativ semnificativ, efectiv sau potențial, asupra valorii investiției.

De asemenea, finanțarea sustenabilă cuprinde și transparența în ceea ce privește riscurile legate de factorii ESG care pot avea un impact asupra sistemului financiar și atenuarea acestor riscuri prin guvernarea adecvată a actorilor financiari și corporativi. Astfel, participanții la piața financiară, consultanții financiari, precum și emitenții au obligația de a prezenta informații specifice cu privire la abordările lor în ceea ce privește integrarea riscurilor legate de durabilitate și luarea în considerare a efectelor negative asupra dezvoltării durabile.

Conform expertului ASF, începând cu anul 2018, Comisia Europeană a dezvoltat o agendă cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Planul de acțiune al U.E. conține zece inițiative grupate în trei capitole, o parte fiind deja implementate prin intermediul unor acte legislative.

În cele ce urmează sunt prezentate actele normative emise de Parlamentul European și Consiliul UE pentru implementarea celor zece inițiative din cadrul Planului de acțiune privind finanțarea sustenabilă și strategia pentru dezvoltare durabilă:

1. Stabilirea unei taxonomii clare, detaliate și unitare la nivel european pentru clasificarea activităților sustenabile;

În acest scop a fost adoptat Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile (Regulamentul privind taxonomia) în anul 2020. Taxonomia reprezintă un sistem de identificare a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic, precum și stabilirea unor criteriile tehnice de examinare pentru șase obiective de mediu: 1) atenuarea schimbărilor climatice; 2) adaptarea la schimbările climatice; 3) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine; 4) tranziția către o economie circulară; 5) prevenirea și controlul poluării; 6) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

De asemenea, Regulamentul privind taxonomia prevede că participanții la piețele financiare și companiile care intră sub incidența NFRD (Non-Financial Reporting Directive) vor fi obligați să dezvăluie gradul de aliniere a activităților lor și a produselor financiare cu taxonomia UE.

2. Crearea unui standard la nivel european privind obligațiunile verzi și etichete ecologice pentru produsele financiare durabile;

Obligațiunile verzi joacă un rol important în finanțarea activelor necesare pentru tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon. Astfel, în cadrul noii Strategii pentru finanțarea tranziției către o economie sustenabilă, Comisia Europeană propune stabilirea unui nou cadru legal pentru obligațiunile verzi europene prin intermediul unui nou regulament.

În acest sens, Comisia Europeană introduce termenul de ”obligațiune verde europeană” pentru obligațiunile care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului în sensul Regulamentului privind taxonomia. Totodată, Comisia Europeană lucrează la o etichetă ecologică a UE pentru produsele de investiții destinate investitorilor de retail (EU Ecolabel).

3. Promovarea investițiilor în proiecte durabile;

Pentru a crește investițiile în proiecte durabile, Comisia Europeană conectează cadrele de reglementare și instrumentele de finanțare durabilă cu Planul de investiții pentru Europa durabilă, InvestEU și alte fonduri relevante ale UE. Programul InvestEU își propune să sprijine patru domenii prin finanțare, asistență tehnică și prin reunirea investitorilor și promotorilor de proiecte: i) infrastructură durabilă; ii) cercetare, inovare și digitalizare; iii) întreprinderile mici și mijlocii; și iv) investiții sociale și competențe.

4. Încorporarea sustenabilității în consultanța de investiții;

În ianuarie 2019, Comisia Europeană a publicat proiecte de reguli cu privire la modul în care consultanții în investiții și distribuitorii de asigurări ar trebui să țină cont de factorii de durabilitate atunci când oferă consiliere clienților lor. Astfel, au fost făcute ajustări suplimentare pentru a alinia actele delegate (pentru MIFID II și IDD) cu versiunea finală a regulamentului privind raportările.

5. Dezvoltarea unor indici de referință de sustenabilitate;

A fost adoptat Regulamentul (UE) 2019/2089 de modificare a Regulamentului 2016/1011 privind indicii de referință, care creează două noi categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon: un indice de referință pentru activitățile de tranziție climatică și un indice de referință specializat, care permite alinierea portofoliilor de investiții la obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii mondiale la 1,5˚ peste nivelurile preindustriale.

Având în vedere faptul că regulamentul modifică prevederile Regulamentului (UE 2016/1011 privind indicii de referință, prevederile Regulamentului (UE) 2019/2089 se aplică implicit furnizorilor de indici de referință. În România, Bursa de Valori București este în prezent singura entitate autorizată de A.S.F. din data de 24 iunie 2020 ca administrator de indici de referință.

6. O mai bună includere a sustenabilității în procesul de rating și în cercetări de piață;

Pentru a consolida procesul de informare cu privire la modul în care sunt luați în considerare factorii ESG, ESMA a actualizat Ghidurile privind cerințele de informare pentru ratingurile de credit în iulie 2019 și a început să verifice modul în care agențiile de rating de credit aplică aceste noi ghiduri.

7. Clarificarea obligațiilor managerilor de active și ale investitorilor instituționali în privința sustenabilității;

În acest scop a fost adoptat Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (SFRD), care detaliază obligațiile de raportare ale furnizorilor și distribuitorilor de produse și servicii financiare către clienți. Acest regulament a devenit aplicabil din martie 2021. Tipurile de entități reglementate din sectoarele financiare nonbancare cărora li se aplică prevederile acestui Regulament sunt următoarele:

1. Participant la piața financiară, respectiv următoarele tipuri de entități: i) o societate de asigurare care pune la dispoziție un produs de investiții bazat pe asigurări (IBIP); ii) o firmă de investiții care oferă servicii de administrare de portofolii; iii) o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP); iv) un creator al unui produs de pensii; v) un administrator de fonduri de investiții alternative (AFIA); vi) o societate de administrare a unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM).
2. Consultant financiar, respectiv următoarele tipuri de entități: i) un intermediar de asigurări care oferă consultanță de asigurări cu privire la IBIP; ii) o societate de asigurare care oferă consultanță de asigurări cu privire la IBIP; iii) o firmă de investiții care furnizează consultanță de investiții; iv) un AFIA care oferă consultanță de investiții; v) o societate de administrare a OPCVM care oferă consultanță de investiții.

În primul rând au fost stabilite obligații de informare legate de durabilitate pentru producătorii de produse financiare și consultanții financiari față de investitorii. Astfel, participanții la piața financiară și consultanții financiari trebuie să integreze riscurile de durabilitate și luarea în considerare a efectelor negative asupra durabilității în toate procesele de luare a deciziilor de investire, precum și în ceea ce privește caracteristicile produselor financiare care urmăresc obiectivul investițiilor durabile.

De asemenea, au fost adăugate obligații de informare în ceea ce privește impactul advers privind aspectele de durabilitate la nivel de entitate și produse financiare, adică dacă participanții la piața financiară și consultanții financiari iau în considerare efectele negative în ceea ce privește mediul și justiția socială în cadrul deciziilor/consultanței de investiții și, dacă da, cum se reflectă acest lucru la nivel de produs.

8. Introducerea unui „factor de sprijin ecologic” în normele prudențiale ale UE pentru bănci și companii de asigurări;

Se are în vedere modificarea Directivei Solvabilitate II și a Directivei privind cerințele de capital pentru a integra riscurile de durabilitate în procesul de gestionare a riscurilor existente la nivelul băncilor și societăților de asigurări.

9. Întărirea informațiilor furnizate despre sustenabilitate și a regulilor contabile în raportările nefinanciare;

În data de 21 aprilie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD), care înlocuiește în totalitate NFRD (Non-Financial Reporting Directive). Cu scopul de a spori consecvența și comparabilitatea informațiilor nefinanciare prezentate în întreaga UE, directiva conține prevederi care stabilesc pentru întreprinderi obligația de a întocmi o declarație nefinanciară referitoare la modul în care sunt avute în vedere în modelul de afaceri, în cadrul obiectivelor și a procesului de diligențe aspectele legate de durabilitate și de factorii ESG.

Principalele modificări propuse sunt următoarele:

• să aplice noile reguli tuturor companiilor mari (indiferent dacă sunt sau nu listate), precum și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) listate;
• să solicite raportarea cu privire la o gamă completă de informații privind durabilitatea relevante pentru activitatea companiei, supuse anterior unui nivel limitat de verificare de către auditori, iar raportarea să fie în conformitate cu standardele obligatorii de raportare a sustenabilității (ce vor fi elaborate de Comisia UE).

Se estimează că aproximativ 50.000 de entități vor fi acoperite în cadrul CSRD, comparativ cu cele 11.700 care sunt supuse NFRD.

10. Promovarea guvernanței corporative durabile și atenuarea abordărilor pe termen scurt din piața de capital;

EBA, ESMA și EIOPA au recomandat întărirea informațiilor oferite de entități privind factorii de mediu, sociali și de guvernanță din dorința de a atenua presiunile pe piețele financiare generate de abordările pe termen scurt ale investițiilor.

Paul Barangă a apreciat că suntem la începutul implementării cadrului legal privind finanțarea sustenabilă și dezvoltarea durabilă la nivelul UE: “Primele aspecte privind evaluarea factorilor ESG au fost deja implementate de către o anumită categorie de întreprinderi sub forma unei declarații nefinanciare. Dar volumul și calitatea informațiilor/datelor pe care întreprinderile trebuie să le facă publice fac în prezent obiectul unei noi directive și a altor acte delegate sau standarde tehnice de reglementare care în prezent se află în lucru la nivel european.

Aspectele privind obligațiile sectorului serviciilor financiare de informare a furnizorilor și distribuitorilor de produse financiare către clienți, referitoare la impactul riscului de durabilitate asupra profitabilității investițiilor cât și la impactul investițiilor efectuate asupra durabilității, au fost implementate la nivel european prin intermediul unui cadru de reglementare. Totodată, standardele tehnice de aplicare acestui cadru european de reglementare sunt încă în lucru.

La nivelul pieței financiare nonbancare din România anumite reglementări europene privind finanțarea sustenabilă și dezvoltarea durabilă au fost deja implementate prin Legea 158/2020 care a modificat opt legi sau OUG privind administratorii de fonduri de investiții, privind administratorii de fonduri de pensii, privind piețele de instrumente financiare, privind distribuția de asigurări și privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.

Tot acest proces de tranziție la o economie durabilă implică pe de o parte adoptări de noi directive și regulamente și/sau modificări sau completări ale celor în vigoare la nivelul UE, iar pe de altă parte elaborări de noi standarde tehnice de punere în aplicare a respectivelor reglementări primare și secundare. Mai mult, standardele tehnice trebuie să fie elaborate de autoritățile europene de supraveghere financiară prin consultarea EFRAG și IASB pentru că acestea vor avea un impact semnificativ asupra activității curente a profesioniștilor din domeniu.

Astfel, punerea în aplicare completă și efectivă a acestui plan european de tranziție la o economie durabilă, la toate nivelurile și de către toate părțile interesate sau implicate, necesită timp, iar pe parcursul implementării acestui plan este posibil ca unele reglementări nou emise să sufere completări și modificări datorită dinamicii sociale și economice europene din această perioadă de tranziție.

Pentru a veni in sprijinul tuturor părților interesate, Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut public pe site-ul oficial, prin intermediul unei partiții special destinată, toate aspectele legate de finanțele sustenabile și tranziția verde. În cadrul acestei partiții de pe site, părțile interesate pot găsi informații referitoare la actele normative europene și naționale care reglementează acest domeniu, stadiul implementării fiecărei categorii de acte normative, indiferent de nivelul de reglementare al respectivelor acte, precum și orice ale informații utile. ”