“În această perioadă, însă, preţul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al şaselea cel mai bun an privind creşterea preţului aurului din secolul XXI. Creşterea semnificativă a preţului aurului se datorează unor schimbări importante pe plan internaţional, atât în ceea ce priveşte comportamentul investitorilor, cât şi cel al băncilor centrale. Când vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumpărători de lingouri şi monede de aur, dar şi de ETF-uri de aur, cererea globală pentru aurul de investiţii s-a majorat cu 170% în ultimul an. Principalele surse privind creşterea spectaculoasă a cererii pentru aurul de investiţii fizic sunt Europa şi Asia. După un an în care europenii se concentrau mai mult pe vânzarea lingourilor şi a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice şi economice privind războiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbări a comportamentului investitorilor”, se arată într-un comunicat de presă al Tavex, comerciant de aur de investiţii în Europa de Nord şi un jucător din ce în ce mai important pe piaţa din România şi Europa de Sud-Est.
Potrivit sursei citate, în pofida acestor creşteri, în continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicată decât cea pentru produsele mici, iar motivul principal constă în faptul că marjele de preţ în cazul produselor mai mari sunt mai reduse.
Totodată, investitorii globali au reînceput să opteze pentru aur prin ETF-uri, instrumente ce permit investitorilor să cumpere aur fără să îl deţină fizic.
“Se mai numeşte şi “aur pe hârtie”, întrucât investitorul deţine doar o hârtie care dovedeşte că există o anumită cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele deţinute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an. Cele mai semnificative investiţii au provenit din America de Nord – preponderent Statele Unite – respectiv din Asia. În cazul Asiei, China este cea mai mare piaţă de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentând 80% din totalul acestor fonduri asiatice. Totuşi, chiar şi cu această creştere a activelor deţinute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezintă doar 8% din totalul activelor deţinute de ETF-urile globale. În perioada 2010-2011, când preţul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor deţinute de ETF-uri la nivel global”, notează compania.
La nivel global, cererea de aur a crescut cu 1%, în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, până la 1.206 de tone.
În ceea ce priveşte băncile centrale, acestea continuă tendinţa de achiziţie a aurului pe întregul mapamond. Astfel, în primele trei luni din 2025, instituţiile monetare ale lumii au achiziţionat o cantitate netă de aur de 243,7 tone de aur, în scădere cu 21% faţă de primul trimestru din 2024.
Cele mai mari achiziţii au fost realizate de Banca Naţională a Poloniei (48,6 tone de aur). De altfel, Banca Poloniei este a XII-a bancă centrală în materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depăşind inclusiv Banca Centrală Europeană, emitentul monedei euro.
Alte achiziţii semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) şi India (3,4 tone).
Conform datelor citate, în privinţa rezervelor de aur ale României, acestea se ridică la 103,6 tone, fără prospecte de extindere a acestora cel puţin în următoarele 12 luni.
| Știri BVB