AUTOR: Cornelia Năstase – Expert contabil, consultant fiscal, membru CECCAR și CAFR, fondator și CEO CC Tax Advisory
La mai puțin de o săptămână de când au fost anunțate noile măsuri fiscale, dintre care unele intră in vigoare de la 1 august, ANAF a decis să mai arunce o povară peste umerii contabililor: un tabel stufos cu cinci ani de cheltuieli, detaliate pe categorii, deși toate aceste informații există deja în fișierul SAF-T și în declarațiile depuse. Și, ca să fie tacâmul complet, totul trebuie transmis în 10 zile lucrătoare.
Să fie clar: nu contestăm nevoia Fiscului de analiză. Contestăm metoda. Mai exact: birocrația redundantă și abuzul de putere administrativă.
Nu ne-am angajat să fim scribii ANAF. Nu contabilul trebuie să muncească în locul Fiscului – ci invers: Fiscul să învețe să-și folosească datele.
În loc să-și folosească infrastructura digitală, ANAF preferă metoda copy–paste: cere contribuabilului să reconstituie manual ceea ce deja are. Iar noi, contabilii, trebuie să ne oprim din ceea ce contează – conformare fiscală, închiderea lunii, noile modificări legislative – ca să prestăm o muncă de arhivist retroactiv pentru un stat care refuză să se modernizeze efectiv.
În timp ce Fiscul își ia 45 de zile să răspundă unei cereri de rambursare sau unei contestații, contribuabilul și contabilul primesc 10 zile pentru o misiune absurdă: să furnizeze ce ANAF are deja. De ce această asimetrie? De ce atâta dispreț față de profesioniștii care țin economia în picioare?
Și, mai ales, de ce acum? De la 1 august, intră în vigoare un val de măsuri fiscale care ne-au pus pe toți în alertă. Contabilii muncesc dublu ca să țină pasul cu statul. Nu e normal ca, în acest context, ANAF să mai arunce o bombă de hârtie în birourile noastre.
Solicitarea ANAF este simptomul unei administrații care refuză să-și asume digitalizarea reală. SAF-T nu este doar un acronim – este un angajament: că statul va face efortul să analizeze singur ceea ce primește. Dacă, după ani de implementare, încă cerem în paralel tabele Excel… înseamnă că ne mințim singuri.
Contabilii nu sunt executanți fără voie ai Fiscului. Sunt profesioniști cu obligații legale, etice și contractuale. Când statul uită asta, își sabotează propriii aliați.
A cere contabililor să facă ce ANAF are deja este ca și cum ai cere unei bănci să-ți printeze extrasele, doar ca să le scanezi și să le trimiți înapoi băncii.
Aceasta nu este digitalizare. Este simulacrul ei. Și contabilii sunt primii care văd această disonanță între discurs și practică. Suntem parte a soluției – dar nu putem fi sacrificați în fiecare lună pentru neputințele sistemului.
Solicit ANAF să înceteze practica cererilor redundante și să folosească datele deja colectate. Să respecte profesioniștii contabili, fără de care conformarea fiscală ar fi imposibilă. Să-și asume digitalizarea nu doar ca slogan, ci ca obligație operațională.
Contabilitatea nu este un serviciu de dactilografiere pentru Fisc. Este pilonul care ține în echilibru conformarea, legalitatea și încrederea între stat și contribuabil.
Iar încrederea se pierde exact așa: prin e-mailuri care cer ce deja ai trimis. Și prin termene care sfidează logica, munca și respectul reciproc.
| Știri BVB