Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de astăzi adoptarea proiectului de lege privind plata pensiilor private, prin care oamenii nu vor mai putea primi toată suma strânsă în Pilonul 2 la pensionare, ci se vor face plăți lunare.
Document pensii expunere de motive
Alin Iacob, președintele AURSF-Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, susţine: “Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru inter-instituțional format din reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)”.
În expunerea de motive, se menționează că “grupul de lucru a identificat nevoile participanților, elemente și date statistice relevante, astfel încât participanții și beneficiarii să obțină cel mai bun rezultat la pensionare”.
Nu știu cum le-a identificat, pentru că din grupul de lucru nu a făcut parte Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a BETTER FINANCE – European Federation of Investors and Financial Services Users și nicio altă structură care să reprezinte interesele participanților și ale beneficiarilor de pensii private.
Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei.
Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați.
Am încercat, în scurtul răstimp avut la dispoziție în consultarea publică organizată, să venim cu câteva propuneri care să atenueze impactul negativ al proiectului de lege și care să mai echilibreze lucrurile.
Absolut toate propunerile pe care le-am formulat și pe care le regăsiți în documentul de mai jos, au fost respinse de reprezentanții AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ.
Am solicitat, imediat după primirea răspunsului intermediat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, organizarea unei dezbateri publice la care să participe reprezentanții tuturor stakeholderilor și mass-media, pentru că legea este una de importanță majoră pentru viitorii pensionari. Solicitarea noastră a fost ignorată de autorități.
Vom folosi toate pârghiile legale pentru a solicita în continuare ca proiectul de lege să fie modificat, dacă nu de Guvernul României, atunci măcar în Parlament, pentru ca să răspundă cu adevărat intereselor participanților și ale beneficiarilor de pensii private”.
În Expunerea de motive a proiectului propus astăzi spre aprobare se spune: “Prezentul proiect de Lege stabilește reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităților care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudențiale și cerințelor de funcționare aplicabile acestor entități. În cadrul procesului de elaborare a prezentului proiect de Lege au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor private, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii private prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria.
Astfel, conform proiectului de Lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizați de către A.S.F.
Furnizorii de pensii private pot fi:
a) administratorii de fonduri de pensii private;
b) societățile de asigurare de viață;
c) societățile de administrare a investițiilor;
d) societățile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăți pe acțiuni, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, față de entitățile enumerate mai sus, vor putea desfășura activități de plată a pensiilor private, cu respectarea legislației aplicabile, și următoarele entități:
a) entitățile autorizate pentru furnizarea de pensii ocupaționale într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European și care desfășoară activități transfrontaliere în România, în baza Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP II);
b) furnizorii de produse paneuropene de pensii personale înregistrați în baza Regulamentul (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP);
c) de la data aderării României la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E., entitățile autorizate, avizate sau care au fost supuse unui regim echivalent de autorizare în vederea furnizării de pensii ocupaționale în state aderente la respectivele Coduri, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b).
De asemenea, prezentul proiect de act normativ stabilește reguli privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către A.S.F.
În privința modului de organizare și funcționare a sistemului de plată a pensiei private, proiectul de Lege propune soluții aliniate cu practicile curente din alte state membre al Uniunii Europene, și care sunt totodată compatibile și adaptate structurii actuale, precum și specificului pieței de pensii private din România, ținându-se astfel seama de aspecte precum: delimitarea activităților specifice a fazei de acumulare și cea de plată a pensiilor, gradul mare de acoperire a sistemului de pensii administrate privat (Pilonul 2 avea, în luna februarie 2025, peste 8,3 milioane de participanți), gradul relativ redus de conștientizare cu privire la deținerea calității de participant în Pilonul 2, valoarea medie a conturilor individuale de pensii, importanța existenței unei opțiuni care să garanteze membrului fondului de plată că va beneficia de rambursarea integrală a fondurilor acumulate în contul său de pensie, etc.
Astfel, pentru a contrabalansa gradul redus de conștientizare existent în rândul populației cu privire la deținerea calității de participant în Pilonul 2 de pensii, în etapa premergătoare îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, sunt instituite obligații de informare în sarcina administratorilor de fonduri
de pensii. De asemenea, prin prezentul proiect de lege se stabilește suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată, valoarea acesteia fiind de 12 ori valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de
pensii. Valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus menționat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă.
Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, a avut în vedere următoarele considerații: la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei. Astfel, 12 indemnizații sociale = 12*1.281 lei =15.372 lei.
Din punct de vedere economic și operațional, raportat la valorile menționate mai sus, nu se justifică virarea sumelor către un fond de plată pentru sume mai mici de echivalentul a 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii.
După îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantul poate, oricând, să aleagă furnizorul și fondul de plată. Trecerea în faza de plată a pensiei se realizează la cererea participantului, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de pensionare, fără a fi instituit un termen limită pentru încheierea etapei de acumulare.
Transferul contravalorii activului către un fond de plată a pensiilor private nu este supus niciunui comision/penalități de transfer percepute de către administratorul fondului de pensii de la care se transferă activul. Totodată, furnizorul nu percepe comision din sumele transferate de către administrator către fondul de plată.
Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri:
a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deținut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investițional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanția rambursării cel puțin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit inițial la fond, la momentul semnării contractului de plată.
Pensia lunară, stabilită conform contractului de plată, este plătită către membru, iar în cazul decesului membrului, moștenitorii acestuia au dreptul la plata unică a contravalorii activului rămas în contul membrului decedat.
Valoarea pensiei lunare de tip retragere programată va avea o valoare fixă, egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Valoarea pensiei private lunare se actualizează anual de către furnizor, conform valorii indemnizației sociale pentru pensionari, așa cum este stabilită pentru sistemul public de pensii în anul
respectiv. Pensia privată va putea depăși valoarea anterior menționată, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.
Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.
În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.
Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obținerea unei pensii private, și se va calcula prin metode actuariale. În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părți din activul acumulat. Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
În vederea acordării posibilității ca membrul unui fond de plată să beneficieze de această tranșă inițială de maxim 25% din valoarea activului de care dispune la fondul de plată, a fost avut în vedere faptul că, în general, toate tipurile de fonduri de pensii private din lume permit retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.
În cele ce urmează vor fi enumerate câteva exemple din diverse jurisdicții:
ITALIA
Pensii ocupaționale obligatorii: Membrul poate retrage până la 30% din suma acumulată în cont pentru orice motiv.
CROAȚIA
Pilonul 2: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 15% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii;
Pilonul 3: Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 30% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
AFRICA DE SUD
Membrul poate retrage o sumă forfetară de până la 33% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
IRLANDA
Fonduri private de tip contribuții definite: Membrul poate retrage ca sumă forfetară până la 25% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii.
POLONIA
Fondurile PPK (ocupaționale/facultative): Membrul poate retrage ca sumă forfetară maxim 25% din valoarea activului personal de care dispune în fondul de pensii. (Surse: bazele de date ale OECD, IOPS.)
În mod similar cu veniturile obținute de participanții la fondurile de pensii de Pilon II și Pilon III, pentru care veniturile din pensii sunt supuse impozitării, conform prevederilor legislației fiscale, veniturile din pensia privată plătită de către fondul de plată vor fi impozitate conform prevederilor Codului Fiscal.
Cheltuielile legate de funcționarea și administrarea fondului de plată a pensiilor private sunt suportate de către furnizor. Cheltuielile aflate în sarcina fondului de plată sunt comisionul lunar de administrare din activele fondului și cheltuielile privind activitatea de audit financiar a fondului de plată. Regulile aplicabile investirii activelor aparținând fondurilor de plată pensiilor sunt bazate pe o abordare
prudențială, obiectivul urmărit fiind acela de a proteja fondul de eventuale variații negative ale pieței, asigurându-se posibilitatea plății pensiilor stabilite.
Proiectul de lege instituie în sarcina furnizorilor de pensii private obligația de a constitui rezerve și provizioane tehnice suficiente pentru acoperirea riscurilor aferente angajamentelor financiare asumate de acesta prin intermediul tuturor contractelor de plată încheiate cu membrii fondului, valoarea acestora fiind
calculată conform prevederilor legii și a reglementărilor A.S.F. De asemenea, furnizorii contribuie la Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private, în cuantumul stabilit în reglementările A.S.F.
Totodată, proiectul reglementează principiul individualizării răspunderii, conținând prevederi detaliate referitoare la sancțiuni (infracțiuni și contravenții) care sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare și se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu contravin acesteia.
Furnizorul de pensii private, depozitarul și auditorul financiar răspund față de membri, supraviețuitori, beneficiari sau moștenitori, după caz, pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor care le revin, cu excepția cazurilor de forță majoră. Răspunderea este civilă, contravențională sau penală, după caz. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice se fac venit integral la bugetul de stat”.
| Știri BVB