Lumea, așa cum o știam, nu mai există. Arhitectura economică globală se fragmentează rapid. Statele Unite revin la protecționism și își apără agresiv interesele naționale. China își extinde influența prin investiții masive și comerț strategic. Rusia folosește forța militară și resursele energetice ca instrumente de presiune.
Unde se află Uniunea Europeană în acest tablou? Adesea într-o poziție defensivă – foarte activă în plan normativ, dar tot mai puțin competitivă în plan economic. Această asimetrie o face vulnerabilă într-o lume tot mai dură.
Decizia crucială a României
Pentru România, această nouă realitate este și risc, și oportunitate.
Riscul: orientarea actuală spre un stat mai mare, taxe mai mari și control birocratic sporit ne erodează exact avantajele de flexibilitate de care am avea nevoie. Pe termen scurt, poate părea „gestionare responsabilă”. Pe termen mediu și lung, însă, o economie centralizată devine mai rigidă, mai puțin competitivă și mai vulnerabilă la șocuri externe. Dezechilibrele acumulate într-un astfel de model sunt greu de corectat.
Oportunitatea: România are șansa să se poziționeze ca un pol regional de atractivitate și reziliență. Nu putem concura cu giganții globali la capitolul subvenții sau la forță militară. Singurul atu real este să devenim un hub al libertății economice și al inovației.
De ce contează libertatea
Adevărata opțiune strategică pentru România este clară: într-o lume de blocuri economice rivale, singura ancoră durabilă rămâne competitivitatea bazată pe libertate economică și capital privat. Doar astfel putem trece de la statutul de periferie vulnerabilă la cel de actor regional cu relevanță.
Aceasta este diferența fundamentală: a fi o țară care se adaptează și prosperă prin libertate economică sau a rămâne o țară care execută directive și stagnează sub povara statului. Alegerea ne aparține – dar timpul pentru a o face este acum.
| Știri BVB