Cosmin Marinescu: “Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu o supraveghere prudentă, o securitate cibernetică robustă și pregătirea pentru situații de criză”

Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu o supraveghere prudentă, o securitate cibernetică robustă și pregătirea pentru situații de criză; încrederea, odată pierdută, este greu de recâștigat, a declarat Cosmin Marinescu, Viceguvernator BNR, în deschiderea celui de-al patrulea Forum anual al plăților din Europa Centrală și de Est, găzduit de Banca Națională a României.

Potrivit domniei sale, în acest moment, băncile centrale acționează într-un peisaj marcat de schimbări profunde. În ultimii ani, lumea s-a confruntat cu crize suprapuse – pandemia, perturbările în comerțul internațional, tensiunile geopolitice provocate în special de războiul din Ucraina și, pe fondul acestora, presiunile inflaționiste și volatilitatea financiară.

Domnul Cosmin Marinescu a precizat: “Fiecare criză a pus la încercare reziliența economiilor și instituțiilor noastre și răspunsul nostru a fost unul puternic și proporțional. Pentru băncile centrale, acest lucru înseamnă echilibrarea unor responsabilități multiple: asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, sprijinirea creșterii economice durabile și orientarea inovării într-un mod sigur și incluziv, inclusiv în domeniul plăților.

În acest context, plățile nu sunt doar o chestiune tehnică, ele se află în centrul vieții economice. Un sistem de plăți eficient și sigur favorizează încrederea, sprijină dinamismul afacerilor, IMM-urile, și sporește competitivitatea. De asemenea, servește drept punte între inovare și incluziune, ajutând cetățenii și întreprinderile să participe la o economie modernă”.

În opinia domnului Cosmin Marinescu, România a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea infrastructurii sale de plăți: “Plățile instantanee fac din ce în ce mai mult parte din viața de zi cu zi. Iar cooperarea public-privată, precum cea din proiectul RoPay, a demonstrat că putem oferi inovații practice care aduc beneficii utilizatorilor. Însă ne confruntăm și cu provocări persistente: asigurarea incluziunii digitale pentru toți cetățenii, consolidarea securității cibernetice și a rezilienței, și menținerea încrederii într-o eră a schimbărilor rapide.

Acestea nu sunt provocări specifice doar României. În întreaga Europă, avem sarcina comună de a ne adapta sistemele financiare la o lume marcată de incertitudine, transformări tehnologice și concurență strategică. Este datoria noastră să menținem stabilitatea, îmbrățișând în același timp inovația.

Abordarea Băncii Naționale a României se bazează pe câteva priorități generale.

În primul rând, menținerea stabilității financiare. Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu o supraveghere prudentă, o securitate cibernetică robustă și pregătirea pentru situații de criză. Încrederea, odată pierdută, este greu de recâștigat.

În al doilea rând, asigurarea faptului că plățile rămân sigure, eficiente și accesibile tuturor. Fiecare cetățean și fiecare întreprindere – inclusiv din zonele rurale și defavorizate – ar trebui să aibă încredere în fiabilitatea și corectitudinea sistemului.

În al treilea rând, promovarea inovării într-un cadru strict de reglementare. Centrul nostru de inovare sprijină cooperarea cu fintech-urile și participanții la piață pentru a testa noi soluții în mod responsabil. Reglementarea nu ar trebui să împiedice inovarea, dar nici inovarea nu ar trebui să depășească stabilitatea.

În al patrulea rând, consolidarea integrării regionale și europene. România este profund angajată în implementarea cadrului financiar european, fie că vorbim despre alinierea la standardele SEPA, consolidarea interoperabilității sau contribuția la noi inițiative, precum euro digital, sau noul program Security Action for Europe (SAFE).

Aceste proiecte nu sunt obiective abstracte; ele vizează îmbunătățirea competitivității și autonomiei strategice a Europei. Astfel de inițiative fac parte, de asemenea, dintr-un efort mai amplu de simplificare a reglementării financiare, fără a se ajunge însă la dereglementare, și de consolidare a relevanței și securității piețelor noastre la nivel global”.

• “Stabilitatea financiară nu poate fi considerată un dat”

În România, în ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar au fost cu mult peste valorile de referință corespunzătoare criteriilor de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne reamintesc faptul că stabilitatea financiară nu poate fi considerată un dat, consideră domnul Cosmin Marinescu, adăugând: “În același timp, ele subliniază necesitatea unor măsuri și reforme decisive, care trebuie privite ca o investiție în reziliență și credibilitate, punând bazele unei creșteri economice mai puternice și mai echilibrate pe termen lung.

La fel de important, sustenabilitatea financiară depinde de abordarea deficitelor gemene care grevează economia noastră în acești ani: deficitul public și deficitul de cont curent.

Aceste dezechilibre nu sunt doar surse de vulnerabilități, ci și un test al coerenței politicilor. Corectarea lor necesită acțiuni decisive, un dialog transparent, și o aliniere consecventă a politicilor fiscale, monetare și structurale, punând bazele stabilității macroeconomice și încrederii investitorilor.

Aceste eforturi sunt în concordanță cu obiective europene mai ample: promovarea creșterii durabile, consolidarea rezilienței și crearea unui mediu mai predictibil atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

Privind în perspectivă, trebuie să considerăm competitivitatea și durabilitatea nu ca forțe opuse, ci ca obiective care se sprijină reciproc. Dubla tranziție, susținută la nivelul UE, către o economie mai verde și mai digitală, necesită investiții, inovare și cooperare și, la fel de important, nu trebuie să lase pe nimeni în urmă.

Sistemul financiar european trebuie să canalizeze capitalul către proiecte durabile, asigurându-se în același timp că dezvoltarea rămâne incluzivă și în beneficiul tuturor regiunilor – inclusiv cele ca a noastră, încă în proces de recuperare a decalajelor de convergență.

Contextul global ne reamintește că reziliența nu ține doar de sisteme și de tehnologie– are legătură și cu încrederea, cooperarea și adaptabilitatea. Aceleași principii se aplică și modului în care gestionăm plățile, reglementăm piețele financiare și sprijinim inovarea. Trebuie să gândim în perspectivă, să anticipăm șocurile, și să rămânem uniți și rezilienți în viziunea noastră europeană.

Pentru Banca Națională a României, rolul nostru nu este doar de a reglementa, ci și de a facilita. Ne propunem să fim un partener constructiv pentru bănci, fintech-uri și economie în general, promovând inovarea pe măsură ce menținem stabilitatea”.