-
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, susţine Kiev Post
- Actualizare, confirmare MAPN; Autorităţile spun că ar fi vorba de 800 de soldaţi
Este oficial: SUA îşi retrage militari din România (MAPN)
Administrația Trump este pe punctul de a retrage mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în partea de est a Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, scrie Kiev Post.
Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați cu privire la această chestiune, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, anunțul oficial fiind așteptat în zilele următoare.
În declarațiile făcute marți pentru Kyiv Post, oficialii – care au solicitat să rămână anonimi, deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de anunțul oficial – au afirmat că reducerea trupelor nu ar trebui să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, ei au insistat că această măsură nu va avea „un impact semnificativ asupra operațiunilor SUA în regiune”.
Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, în urma incursiunilor rusești tot mai frecvente în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România, scrie Kiev Post. De asemenea, coincide cu aparenta inițiativă a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex.
Motivul reducerilor este legat de efortul mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele asupra emisferei occidentale și de a contracara mai bine China în Pacific.
Acest lucru este în concordanță cu revizuirea în curs a poziției forțelor armate la Pentagon, care examinează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o reorientare către emisfera vestică și Indo-Pacific – centrul principal al competiției strategice și al dominației Americii.
Cu toate acestea, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei rusești la scară largă în Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind precar.
Colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct al diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post: „Nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Aliați cheie din Est asigurați
Într-o asigurare importantă pentru unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și i-a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii, Trump ar fi spus că SUA „nici măcar nu s-au gândit” să retragă soldații din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța asigurării, deși a remarcat îngrijorarea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în cadrul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington, marți, subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul nord-estic.
Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras”.
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani rotaționali, împreună cu cartierul general al Corpului V, dislocat în avans.
Valoarea strategică a României și reacția locală
Măsura a venit și pe fondul anunțului Armatei SUA – raportat de Stars and Stripes – că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane în România, care are ca scop fortificarea flancului estic al NATO.
Divizia a 3-a de infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o misiune de nouă luni.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 blindată luni, în cadrul unei ceremonii la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei.
Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Grupul de lucru Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare ale flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, a declarat Armata.
Consolidarea efectivelor militare și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Creșterea efectivelor militare de către Pentagon a inclus o creștere a numărului de soldați în România și în jurul acesteia. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotaționale, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.
Sosirea Diviziei a 3-a de infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul continua revizuirea poziției forțelor sale – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surprindere și confuzie.
Un fost oficial militar român, care a vorbit marți după-amiază cu Kyiv Post, a calificat decizia drept „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că prezența militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric.
Reducerea vine, de asemenea, în ciuda faptului că legislatorii din ambele partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.
Imaginea de ansamblu: șahul geopolitic
Propunerea de retragere apare în contextul în care Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată prin numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în luna septembrie.
NATO a răspuns prin lansarea Eastern Sentry, o activitate de vigilență sporită, dar reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența Statelor Unite, încurajând potențial percepția Rusiei că descurajarea s-a atenuat.
În declarația acordată Kyiv Post, fostul oficial NATO, col. Williams, a dezvoltat acest punct, afirmând că alianța continuă să considere prezența sa vitală pentru stabilitate.
El a menționat că alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană importantă la Cincu, care se preconizează că va deveni cea mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a solicitat reducerea forțelor la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar include posibile reduceri ale NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că recentul dislocare a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile) cu grad ridicat de pregătire în regiune sugerează că capacitatea sa de dislocare rapidă ar putea face ca o brigadă să fie disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe.
„Există multe variabile în joc”, a spus el.
Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca o „invitație”.
| Știri BVB