Fostul cancelar german Olaf Scholz depune mărturie, vineri, în cadrul unei anchete referitoare la construirea gazoductului Nord Stream 2, transmite DPA, potrivit Agerpres.
Ancheta, desfăşurată de autorităţile din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară (nordul Germaniei) în capitala sa Schwerin, ar urma să se încheie până la alegerile regionale de anul viitor.
Proiectul energetic controversat Nord Stream 2 era menit să asigure transportul de gaz rusesc către Germania, dar nu a devenit operaţional din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei. În calitate de cancelar, Olaf Scholz a oprit în februarie 2022 licenţa operaţională pentru construirea gazoductului, în contextul în care Moscova se pregătea de invadarea Ucrainei.
După ce a fost ministru de finanţe şi vicecancelar în mandatul cancelarului Angela Merkel începând din 2018, Scholz a devenit cancelar în decembrie 2021. Nord Stream 2 a fost construit în timpul mandatului său de cancelar, în pofida opoziţiei din partea Ucrainei, a Poloniei, a SUA şi a altor ţări.
Nici Nord Stream 1 (construit acum zece ani), nici Nord Stream 2 nu funcţionează în prezent, după ce pe 26 septembrie 2022 mai multe scurgeri de gaz masive precedate de explozii submarine au avut loc în interval de câteva ore la cele două gazoducte.
La acea vreme, Moscova oprise livrarea gazului via Nord Stream 1, pe fondul disputei cu ţările europene aliate ale Kievului. De la data sabotajului, au fost lansate separat anchete judiciare de Germania, Suedia şi Danemarca. Investigaţiile au fost încheiate în ţările scandinave, nu şi în Germania. Au fost evocate numeroase piste, fiind avansată ipoteza că un stat a fost comanditarul operaţiunii. Atât Ucraina, cât şi Rusia şi SUA au dezminţit ferm orice implicare.
Gerhard Schröder, care a precedat-o pe Merkel în funcţia de cancelar federal, a descris gazoductele Nord Stream drept esenţiale pentru aprovizionarea Germaniei cu gaz rusesc ieftin.
Sigmar Gabriel, care a fost ministru al energiei şi economiei între 2013 şi 2017, iar ulterior ministru de externe până în 2018, a evocat erori în atitudinea faţă de Rusia. El a descris faptul că Berlinul nu a reuşit să identifice intenţiile reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin drept ”una din cele mai mari erori din politica externă a Germaniei în care a fost implicat”.
| Știri BVB