Programul de guvernare vizează securitatea energetică, prin mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieței gazelor, protecție pentru consumatori vulnerabili, redevențe corecte

Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac, care va fi depus la Parlament, conține un capitol dedicat sectorului energetic. Astfel, Programul de guvernare vizează securitatea energetică, prin mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieței gazelor, protecție pentru consumatori vulnerabili, redevențe corecte, potrivit documentului publicat de cursde guvernare.ro.

Documentul arată:

CONTEXT

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. Prețurile la gaze naturale în Europa au atins valoarea de 60 EUR/MWh față de 35 EUR/MWh înainte de declanșarea conflictului. România a intrat în această criză cu o dependență mai redusă de gaze naturale și produse petroliere față de alte state europene și a luat măsuri imediate pentru atenuarea șocului asupra consumatorilor, sectoarelor cele mai expuse precum agricultură și transporturi și implicit inflației.

Provocarea principală: România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația.

Progrese recente: România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, va începe extracția din perimetrul Neptun Deep în anul 2027 și își va dubla producția de gaze naturale la aproximativ 16-18 miliarde metri cubi/an. Noua centrală în ciclu combinat pe bază de gaze naturale de la Mintia va fi conectată la sistemul electroenergetic în 2026, iar Romgaz, producătorul național de gaze naturale, este în curs de preluare a activelor combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș.

De asemenea, în ultimii ani România a înregistrat un progres semnificativ prin instalarea de panouri fotovoltaice la prosumatori (capacitate estimată să ajungă la 4 GW în anul 2026, iar numărul prosumatorilor să depășească 350.000) și a proiectelor regenerabile de mari dimensiuni (utility scale), însumând 3,33 GW în parcuri fotovoltaice și 3,13 GW în eoliene. La 15 mai 2026 erau instalate sisteme de baterii însumând 616 MW, cu o capacitate de 1.164 MWh.

Până la sfârșitul anului 2027, estimările Transelectrica sunt de a avea peste 4,3 GW în energie eoliană și peste 9,9 GW în fotovoltaice, completate de 1.400 MW în baterii. În prezent, peste 91.000 de prosumatori dețin sisteme de stocare a energiei electrice.

1. MĂSURI PE TERMEN SCURT (orizont 12-18 luni)

1. Prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie:

1.1 Menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Schema funcționează cu criterii publice de activare/dezactivare (interval de cotație Brent) și cu publicarea lunară a costului bugetar; evaluarea din T1 2027 decide ieșirea ordonată, corelată cu producția Neptun Deep.

1.2 Menținerea legislației în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.

2. Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice:

2.1 Se accelerează proiectele finanțate din fonduri europene și naționale pentru noi capacități de energie regenerabilă și stocare în baterii. Se asigură alinierea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Mediului. Se reduc cotele de cofinanțare pentru sistemele fotovoltaice și se extinde finanțarea stocării în baterii prin instrumente financiare precum Fondul pentru Modernizare.

2.2 Se asigură finanțarea pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă.

2.3 Se pregătește finanțarea pentru Unitățile 3 și 4 și pentru SMR Doicești.

2.4 Se finalizează centralele hidroelectrice sistate, în condițiile respectării legislației de mediu.

2.5 Se prioritizează finalizarea centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița din Fondul pentru Modernizare, în cadrul Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.

2.6 Se extind și se tehnologizează rezervoarele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, atât din perspectiva creșterii volumului stocat, cât și a ratei de extracție.

2.7 Monitorizarea Planului de Restructurare al Complexului Energetic Oltenia, concomitent cu implementarea Planului pentru Tranziție Justă în cele șase județe beneficiare și stimularea investițiilor private pentru dezvoltare.

2.8 Se diversifică sursele de aprovizionare cu produse petroliere prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic. Se mențin capacitățile de rafinare relevante operaționale; se monitorizează și se consolidează stocurile petroliere de siguranță.

2.9 Finalizarea centralei de la Iernut cu termen accelerat și obligație de diversificare prin stocare în baterii pentru Hidroelectrica, Electrica și alte companii de stat; comunicare publică cu termene rezonabile pentru a semnala potențialul de scădere a prețului energiei. Progresul se raportează public semestrial, pe fiecare proiect, față de țintele de sistem din context (peste 4,3 GW eolian, 9,9 GW fotovoltaic și 1.400 MW baterii la finalul lui 2027, conform Transelectrica).

2.10 Se stabilesc scheme de sprijin și surse de finanțare pentru producția locală de biocombustibili, biogaz și biometan – diversificând mixul și reducând expunerea la importuri energetice. Termenul-cadru este primul an de mandat; calibrarea revine ME.

3. Valorificarea prosumatorilor

3.1 Se încurajează auto-consumul prosumatorilor prin susținerea instalării de sisteme de baterii și a măsurilor de management al consumului de energie (demand side management), care contribuie la flexibilitatea rețelei.

3.2 Crearea cadrului prin care autoritățile publice locale pot prelua surplusul prosumatorilor și îl pot direcționa către consumatori vulnerabili – inovație socială cu cost fiscal direct nul, descentralizare reală a politicii energetice locale. Cadrul de reglementare pentru preluarea surplusului de către APL se elaborează cu ANRE în 12 luni; corelare cu contorizarea inteligentă și tarifele dinamice.

4. Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic

4.1 Se accelerează proiectele de investiții ale companiilor Transelectrica și Transgaz pentru extinderea și modernizarea rețelelor de transport, cu accent pe interconectările transfrontaliere și pe capacitatea de integrare a energiei regenerabile variabile în sistemul electroenergetic și de preluare a gazului natural din Marea Neagră.

4.2 Se intensifică digitalizarea rețelelor energetice, se instalează accelerat contoarele inteligente și se dezvoltă soluții de management al cererii de energie (demand side management).

4.3 Se consolidează reforma procesului de racordare la rețea prin trecerea de la principiul „primul venit, primul servit” la un mecanism concurențial, bazat pe licitație și pe garanții financiare proporționale.

4.4 Se accelerează investițiile în rețelele de distribuție de energie electrică pentru adaptarea acestora la procesul de electrificare și la creșterea capacității prosumatorilor.

4.5 Se introduce tariful binom pentru distribuția energiei electrice, care ia în calcul atât energia activă consumată, cât și puterea branșamentului.

4.6 Se extinde rețeaua de distribuție a gazelor naturale în localitățile în care gazul natural reprezintă soluția optimă, pe baza unor analize economice riguroase.

5. Revizuirea Legii consumatorului vulnerabil

5.1 Se actualizează pragul de venit pentru încadrarea în categoria consumatorului vulnerabil, care nu a fost revizuit în raport cu evoluția inflației și a salariului mediu.

5.2 Se extind categoriile eligibile pentru a include gospodăriile expuse costurilor ridicate după introducerea sistemului ETS2, prin care se introduce un preț al emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor și al transportului rutier.

5.3 Corelarea legislației de implementare a ETS2 cu aprobarea Planului Social pentru Climă, precondiție pentru accesarea finanțării aferente Fondului Social pentru Climă, prin care României îi revin peste 6 miliarde de euro pentru protecția consumatorilor vulnerabili de energie și de servicii de transport (casnici și micro-întreprinderi).

5.4 Introducerea unui mecanism de revizuire periodică a criteriilor de sărăcie energetică, bazat pe date INS și ANRE, pentru a elimina decalajele dintre legislație și realitatea pieței. Pragul de venit se indexează automat anual (inflație/salariu mediu); aprobarea Planului Social pentru Climă se tratează ca jalon prioritar de guvern, fiind precondiția celor peste 6 mld euro din FSC.

6. Dezvoltarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili

6.1 Se creează baza de date unică și interoperabilă care centralizează toți consumatorii eligibili pentru scheme de sprijin energetic, precondiție pentru orice intervenție țintită.

6.2 Se interconectează Registrul cu sistemele ANAF, MMSS și ale furnizorilor de energie, pentru actualizare automată.

6.3 Se stabilește un calendar ferm de operaționalizare. 

7. Ghișee energetice pentru cetățeni

7.1 Se operaționalizează o rețea națională de ghișee energetice la nivel județean, prin care cetățenii accesează consiliere pentru audit energetic, dosare de finanțare și contractarea lucrărilor de eficiență prin AFM, corelat cu măsurile din Fondul Social pentru Climă.

7.2 Se informează cetățenii cu privire la implicațiile schemei ETS2, cu prezentarea amănunțită și clară a formelor de sprijin financiar la dispoziția gospodăriilor eligibile.

7.3 Se consiliază gospodăriile în accesarea finanțărilor publice pentru măsuri de eficiență energetică, termo-izolare a locuințelor, înlocuirea sistemelor de încălzire cu pompe de căldură sau a sobelor de înaltă eficiență (pentru mediul rural), instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare. Ghișeele se integrează cu ghișeul unic digital

1. REFORME STRUCTURALE (orizont mandat / dincolo de mandat)

1. Dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă + retehnologizare U1

Aceste proiecte reprezintă coloana vertebrală a securității energetice a României până în 2032; sunt proiecte strategice aflate în implementare, cu finanțare și parteneriate internaționale deja asumate.

2. Valorificarea Neptun Deep

Neptun Deep reprezintă un pilon de securitate energetică și o sursă de venit fiscal substanțial, coerent cu reforma redevențelor. Se stabilește un cadru pentru utilizarea gazului ca pârghie de relansare industrială cu valoare adăugată în România, nu doar ca export.

3. Reforma redevențelor și creșterea capacității ANRMPSG

Reforma reprezintă un angajament asumat în 2025, cu impact bugetar major, și este o condiție pentru valorificarea corectă a resurselor naturale. Noul cadru al redevențelor intră în vigoare înainte de începerea producției Neptun Deep (2027); capacitatea ANRMPSG se consolidează în primul an de mandat.

4. Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României

Se realizează partea națională de infrastructură (conducte, stații de comprimare, modernizare măsurare la granițe), se încheie parteneriate strategice cu operatorii regionali, se stabilesc tarife de tranzit predictibile și se atrage cofinanțare europeană. Beneficiile așteptate sunt veniturile din tranzit, parteneriatele strategice, influența geopolitică și diversificarea consumului intern.

5. Energie eoliană offshore în Marea Neagră

Operaționalizarea integrală a Legii nr. 121/2024, cu privire la lista perimetrelor de exploatare, legislația secundară, prima rundă de licitații și soluția de evacuare a puterii. Coordonarea spațiului maritim cu Neptun Deep, navigația, pescuitul, ariile protejate și zonele militare, alături de cooperarea cu Bulgaria pentru atingerea scării necesare în bazinul Mării Negre. Energia eoliană offshore constituie un pilon de securitate energetică, o sursă de export și un vector de relansare industrială pe termen lung.