Pieţele globale au început săptămâna sub presiune după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a relansat ameninţările cu tarife vamale împotriva aliaţilor europeni, în contextul escaladării tensiunilor legate de Groenlanda, relate. Retorica agresivă a readus în prim-plan discuţiile despre strategia „Sell America”, apărută pentru prima dată după introducerea tarifelor ample din aprilie anul trecut, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Bursele au reacţionat negativ la temerile privind o reescaladare a războiului comercial. Acţiunile europene au scăzut cu peste 1%, iar contractele futures pe indicii americani au indicat, la rândul lor, o deschidere în teritoriu negativ, după ziua liberă de luni din SUA. Presiunea s-a resimţit şi pe dolar, un semnal că inclusiv principala monedă de rezervă a lumii este vulnerabilă în faţa noilor riscuri geopolitice.
Trump a declarat sâmbătă că intenţionează să impună tarife suplimentare asupra importurilor din mai multe ţări europene până când Statele Unite vor fi ”lăsate să cumpere Groenlanda”. Măsurile ar urma să înceapă cu un tarif de 10% de la 1 februarie, care ar creşte la 25% începând cu 1 iunie, în lipsa unui acord.
În acest context, euro s-a redresat de la cel mai scăzut nivel din noiembrie, iar lira sterlină şi monedele scandinave au înregistrat, de asemenea, aprecieri. Francul elveţian, considerat activ de refugiu, a consemnat cea mai mare creştere zilnică faţă de dolar din ultima lună.
”Sunt convinsă că mulţi investitori sunt destul de şocaţi de ce s-a întâmplat în weekend şi se gândesc serios la modul în care îşi alocă activele”, a declarat Francesca Fornasari, şefa soluţiilor valutare la Insight Investment. Ea a subliniat că dolarul ar putea slăbi, deşi este susţinut în continuare de performanţa solidă a economiei americane şi a pieţei de acţiuni.
Deocamdată, mişcările din pieţe rămân moderate, mai ales comparativ cu scăderea abruptă de aproape 2% a dolarului înregistrată după introducerea tarifelor din aprilie anul trecut. Unii analişti consideră că investitorii mizează pe o eventuală detensionare, în linie cu episoadele anterioare în care Trump a adoptat un ton mai conciliant ulterior.
Incertitudinea este amplificată de un verdict aşteptat al Curţii Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor impuse de administraţia Trump, precum şi de lipsa de claritate în privinţa reacţiei capitalelor europene.
Uniunea Europeană ar putea răspunde cu tarife proprii, dar are la dispoziţie şi un instrument mai dur, încă netestat, cunoscut drept ”instrumentul anti-coerciţie”, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziţii publice, investiţii sau servicii financiare din UE.
”În mare parte, deocamdată pare mai mult zgomot decât un semnal clar”, a spus Leonard Kwan, manager de portofoliu la T. Rowe Price.
Totuşi, analiştii avertizează că Statele Unite sunt expuse la eventuale ieşiri de capital străin. Deşi pieţele financiare americane sunt extrem de adânci şi lichide, Europa este cel mai mare creditor al SUA, deţinând aproximativ 8.000 de miliarde de dolari în acţiuni şi obligaţiuni americane, aproape dublu faţă de restul lumii la un loc.
”Într-un context în care stabilitatea geoeconomică a alianţei occidentale este serios zdruncinată, nu este clar de ce europenii ar continua să accepte acest rol”, a scris George Saravelos, şeful global al cercetării valutare la Deutsche Bank.
Analiştii subliniază însă că este dificil pentru investitori să se diversifice rapid departe de dolar, iar contextul actual diferă de cel de anul trecut. Dolarul, care a pierdut aproape 10% în 2025 faţă de principalele monede, s-a stabilizat în ultimele luni, iar poziţionarea investitorilor rămâne relativ neutră.
În acelaşi timp, apetitul pentru diversificare creşte. Deşi acţiunile americane au avut un an bun în 2025, susţinute de entuziasmul legat de inteligenţa artificială, ele au fost depăşite de majoritatea pieţelor globale. Potrivit datelor Barclays, 93% dintre ţările incluse într-un indice global MSCI au înregistrat performanţe mai bune decât SUA la început de 2026.
Pentru Europa, însă, ameninţările comerciale reînnoite sporesc incertitudinile economice. Capital Economics estimează că cele mai expuse ţări la tarifele americane sunt Marea Britanie şi Germania, unde un tarif de 25% ar putea reduce producţia economică cu 0,2%–0,3%. Economiştii avertizează că impactul total ar putea fi mai amplu, mai ales în cazul unor represalii din partea UE.
”Majoritatea investitorilor cred că va fi un an bun pentru economie. Există un grad de supraîncredere, iar asta creează o anumită fragilitate”, a concluzionat Oliver Blackbourn, manager multi-asset la Janus Henderson.
| Știri BVB