SUA intenționează să organizeze o ceremonie de semnare a Consiliului pentru Pace al președintelui Donald Trump la sfârșitul acestei săptămâni, în încercarea de a demara faza a doua a planului său de pace pentru Gaza și de a înființa un organism internațional de supraveghere care să se ocupe de soluționarea conflictelor din întreaga lume, potrivit Times of Israel.
Donald Trump i-a trimis o scrisoare și președintelui Nicușor Dan în care invită România să devină membră a „Consiliului pentru Pace”, a transmis Administrația Prezidențială. SUA vor să extindă mandatul unui „Consiliu pentru Pace” inițial creat pentru Fâșia Gaza, astfel încât să includă și alte zone fierbinți ale lumii, precum Ucraina și Venezuela. România nu a anunțat oficial dacă va da curs invitației președintelui Trump, iar președintele Nicușor Dan nu va merge la Davos.
Ceremonia de semnare este programată să aibă loc joi, la ora 10:30, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, potrivit unei copii a invitației care circulă online și a cărei autenticitate a fost confirmată de un oficial american. Nu este clar câți lideri vor participa la ceremonie, având în vedere nemulțumirea crescândă față de eforturile evidente ale Washingtonului de a folosi Consiliul pentru Pace pentru a uzurpa rolul Națiunilor Unite.
Comisia pentru liderii mondiali condusă de Trump a fost inițial prezentată ca una care va supraveghea exclusiv gestionarea postbelică a Gazei, iar Consiliul de Securitate al ONU a votat în noiembrie acordarea unui mandat de doi ani în acest sens. Însă documentul obținut de The Times of Israel nu menționează Gaza și pare să critice ONU, afirmând că noul consiliu ar trebui să aibă „curajul de a se îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des”.
Documentul a fost atașat invitațiilor de a se alătura Consiliului, care au fost trimise vineri către zeci de lideri mondiali. De atunci, liderii Albaniei, Australiei, Belarusului, Canadei, Ciprului, Egiptului, Germaniei, Greciei, Indiei, Israelului, Iordaniei, Pakistanului, Paraguayului, Poloniei, Rusiei, Singapore, Thailandei, Turciei și Uzbekistanului au confirmat primirea invitației, în timp ce doar Argentina, Ungaria, Maroc și Vietnam au anunțat decizia de a accepta oferta.
Mai mulți aliați cheie au reacționat la prevederea din statutul Consiliului de Pace conform căreia membrii trebuie să plătească 1 miliard de dolari dacă doresc să primească un loc permanent în cadrul consiliului după un mandat inițial de trei ani.
„În acest stadiu, Franța nu poate accepta”, a declarat luni ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, în cadrul unei dezbateri cu parlamentarii francezi, menționând că statutul consiliului depășește sfera reconstrucției și administrării Gazei postbelice, aprobată de Organizația Națiunilor Unite.
El a adăugat că este „incompatibil cu angajamentele internaționale ale Franței și, în special, cu calitatea sa de membru al Organizației Națiunilor Unite, care, evident, nu poate fi pusă în discuție în niciun caz”.
Franța este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU cu drept de veto, alături de Statele Unite, China, Rusia și Marea Britanie.
Informat luni seara că Macron probabil nu se va alătura, Trump a spus: „Ei bine, nimeni nu-l vrea pentru că va părăsi funcția foarte curând”.
„Voi aplica o taxă de 200% pe vinurile și șampaniile sale și se va alătura”, a declarat Trump reporterilor din Florida înainte de zborul de întoarcere la Washington. „Dar nu este obligat să se alăture”.
O sursă din cadrul guvernului canadian a declarat că Ottawa nu va plăti pentru a face parte din Consiliu și că nu a primit nicio solicitare de plată, după ce prim-ministrul Mark Carney a indicat că va accepta invitația de a se alătura.
Președintele polonez Karol Nawrocki și-a exprimat îngrijorarea cu privire la includerea președintelui rus Vladimir Putin, iar prim-ministrul polonez Donald Tusk a scris pe Twitter că aderarea la Consiliul Păcii ar necesita aprobarea parlamentului, „și nu vom lăsa pe nimeni să se joace cu noi”.
Paul Williams, profesor de afaceri internaționale la Universitatea George Washington, a declarat pentru AFP că oferta de membru permanent pentru 1 miliard de dolari arată că Trump „încearcă să transforme acest consiliu într-o alternativă la Consiliul de Securitate al ONU, unde doar Trump are drept de veto”.
Trump a criticat în mod regulat Organizația Națiunilor Unite și a anunțat luna aceasta că țara sa se va retrage din 66 de organizații și tratate globale – aproximativ jumătate dintre acestea fiind afiliate ONU.
Organizația mondială – care suferă de deficite cronice de finanțare și de blocaj politic în Consiliul de Securitate – a ripostat luni. La Neice Collins, purtătorul de cuvânt al președintelui Adunării Generale a ONU, a declarat reporterilor: „Există o singură organizație universală, multilaterală, care se ocupă de problemele de pace și securitate, și aceea este Organizația Națiunilor Unite”.
Daniel Forti, de la grupul de reflecție International Crisis Group, a afirmat că unii lideri mondiali ar putea considera aderarea la Consiliul Păcii ca o modalitate de a intra în grațiile lui Trump, dar multe state membre ar considera-o o încercare de acaparare a puterii.
Trump ar avea puterea de a exclude state membre din consiliu, sub rezerva unui veto al două treimi din membri, și de a-și alege înlocuitorul în cazul în care ar renunța la funcția de președinte.
Ian Lesser, de la grupul de reflecție German Marshall Fund, a declarat pentru AFP că ar fi surprins dacă multe țări ar fi dispuse să adere „într-un moment în care majoritatea se concentrează pe păstrarea instituțiilor multilaterale existente”.
| Știri BVB