-
Rețea de 2300 de experți în dezvoltare durabilă în momentul de față
În cadrul celei de-a V-a ediții a Romanian Sustainability Forum, organizată de Financial Intelligence, László Borbély – Consilier de Stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă – a prezentat direcțiile actuale și provocările din domeniul sustenabilității, cu accent pe adaptarea României la noile cerințe europene.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a atras aproximativ 25 milioane euro din fonduri europene în ultimii opt ani și jumătate, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat László Borbély, Consilier de Stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, la cea de-a V-a ediție a evenimentului ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM, organizat de Financial Intelligence.
Domnia sa a enumerat printre proiecte Codul Sustenabilității și instruirea a 2300 de experți: “Avem 2300 de experți în dezvoltare durabilă în momentul de față. Fondurile au fost din PNRR și i-am instruit postuniversitar. Acești oameni știu foarte multe despre CSR și despre raportările nefinanciare. Vorbim de instruire în administrația publică, din care 1.600 local. Credeți-mă că este o rețea extraordinar de puternică, pe care trebuie după să o folosim cum trebuie. Este o rețea națională de specialiști pregătiți să susțină implementarea proiectelor cu componentă ESG”.
- Codul Român al Sustenabilității (CRS) are la bază Codul German al Sustenabilității
Domnia sa a mai precizat: “Noi, Departamentul de Dezvoltare Durabilă, suntem un liant, un fervent susținător al diferitelor zone ale dezvoltării durabile. De-a lungul anilor, am demonstrat că suntem parteneri – avem circa 40-45 de parteneriate cu asociații și instituții. De câte ori ne-am întâlnit cu colegi din companii private sau alte instituții, am simțit empatie și o sete de cunoaștere, dorind să afle lucruri care sunt utile pentru activitatea lor.
Din 2022 sau chiar din 2020, am cercetat zona de rapoarte nefinanciare și am constatat următorul lucru: la Ministerul Finanțelor și la Registrul Comerțului se preda Raportul financiar și nefinanciar, dar rareori se uita cineva la rapoartele nefinanciare. Trebuia să plătești o taxă la Registrul Comerțului ca să vezi ce a făcut o firmă pe zona de sustenabilitate.
La acea vreme, ne-au uitat și la practicile altor țări mult mai dezvoltate decât România, de exemplu Germania, și am văzut că ei au un Cod de Sustenabilitate încă din 2011 și am preluat ideea de la ei. Așadar, Codul Român al Sustenabilității (CRS) are la bază Codul German al Sustenabilității, un standard de raportare nefinanciară/raportare a sustenabilității de referință la nivel european și internațional, actualizat constant pe parcursul unui deceniu de utilizare.
CRS se adresează entităților care doresc să raporteze în mod voluntar. Platforma, care funcționează de doi ani de zile, vine în sprijinul utilizatorilor care se află în căutarea de bune practici în domeniul sustenabilității și a celor care iau decizii comerciale în funcție de importanța pe care o entitate o acordă acestui subiect”.
În contextul implementării Directivei Europene Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD), domnul László Borbély a explicat că România și companiile erau pregătite pentru extinderea obligațiilor de raportare, însă Uniunea Europeană a schimbat cerințele de raportare non-financiară (sustenabilitate/ESG) pentru anumite companii, cele mai importante modificări fiind legate de amânarea unor termene și schimbarea scopului și volumului raportărilor.
László Borbély a explicat: “Iată că acum avem pachetul legislativ „Omnibus” privind raportarea de sustenabilitate. Și trebuie să ne adaptăm noilor cerințe. Evident că suntem la zi cu tot ce se întâmplă – ultima comunicare a fost de la EFRAG ( European Financial Reporting Advisory Group) în decembrie și ianuarie și avem cât de cât o imagine destul de clară cam ce avem de făcut. Mesajul meu este unul simplu – de fapt este vorba, ca și la dezvoltare durabilă, de o schimbare de mentalitate în bine”.
Referitor la pachetul Omnibus și aplicarea CSRD, se propune amânarea termenelor de raportare pentru anumite categorii de companii.
Pentru Valul 2 – respectiv companiile mari care îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii prevăzute de transpunerea CSRD în legislația națională (peste 50 de angajați, peste 50 milioane lei cifră de afaceri netă, peste 25 milioane lei active totale) – termenul de aplicare se amână cu aproximativ doi ani, respectiv din 2026 în 2028.
Pentru Valul 3 – respectiv IMM-urile listate pe piețe reglementate – aplicarea cerințelor de raportare este propusă a fi amânată până în 2029.
În prezent, obligația de raportare este deja aplicabilă companiilor mari de interes public cu peste 500 de angajați (regimul anterior NFRD), care au intrat în primul val de raportare.
În cadrul discuțiilor privind Omnibus, se analizează și o posibilă restrângere a sferei de aplicare a CSRD, prin introducerea unor praguri mai ridicate (de exemplu, peste 1.000 de angajați și cifră de afaceri de peste 450 milioane euro). Aceste modificări sunt, însă, la stadiul de propunere și nu reprezintă încă legislație definitiv adoptată.
Potrivit domnului Borbély, EFRAG a finalizat în decembrie procesul de simplificare a standardelor, după ce Comisia a solicitat reducerea complexității cerințelor. Obiectivul este diminuarea poverii administrative și reducerea volumului de informații cerute.
Pentru Directiva NFRD am calculat aproximativ 700 de companii, la Directiva de CSRD din 2024 – 4.500, iar Omnibus simplifică la 60 de companii, a mai spus domnul Borbély.
- László Borbély: „Începeți cu voi înșivă”
„Începeți cu voi înșivă” – a fost apelul direct către participanți al domnului László Borbély, subliniind că analiza sustenabilității trebuie realizată independent de modificările legislative.
Domnia sa a menționat: “Dacă vorbim de sustenabilitate, putem spune foarte multe din punct de vedere tehnic. Dar, în opinia mea, după opt ani de experiență, esențialul este să începi analiza cu tine, ca individ. Trebuie să existe un echilibru în viață. Când nu ești în echilibru, ai o problemă. Acest echilibru trebuie să fie și la nivelul familiei, comunităților mai mici sau mai mari, la nivelul instituțiilor și la nivelul unei strategii clare în ceea ce privește viitorul României”.
- Centru Virtual de Resurse
Un proiect major aflat în derulare este Centrul Virtual de Resurse, finanțat prin PNRR, a mai spus domnul Borbély, declarând: “Este vorba de o platformă one-stop-shop, care va fi finalizată în aprilie, și va fi unică. Va avea toate informațiile la zi, începând cu indicatori, cu raportări, cu tot ce ține de diferitele domenii ale dezvoltării, informații despre economie circulară, ghiduri și bune practici actualizate”.
În acest Centru Virtual vor apărea și Corporate Sustainability Reporting Directive, European Sustainability Reporting Standards (ESRS), Voluntary Sustainability Reporting Standard for SMEs (VSME), care vor ajuta mult la clarificarea informațiilor.
- Economia circulară – România, a 18-a țară cu strategie dedicată
România are din 2022 Strategie națională pentru economie circulară și din 2023 Plan de acțiune cu 52 de acțiuni prioritare (13 asumate până în 2026), 10 comisii funcționale pe domenii specifice. László Borbély a precizat că toate angajamentele asumate până în prezent au fost îndeplinite, subliniind importanța asumării unor obiective realiste și măsurabile. “Suntem a 18-a țară care are strategie pe economie circulară”, a spus László Borbély.
Departamentul de Dezvoltare Durabilă a început deja revizuirea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 și pregătirea pentru perioada post-2030, în linie cu Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă.
| Știri BVB