O creştere de 10% a preţurilor la benzină şi motorină poate conduce la o majorare de aproximativ 0,5 puncte procentuale a Indicelui preţurilor de consum (IPC), arată preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în analiza “Aspecte importante în evaluarea Indicelui preţurilor de consum”.
“În economie, ca de altfel în majoritatea activităţilor sociale, evaluarea stării şi dinamicii fenomenelor se realizează, de cele mai multe ori, prin indicatori statistici cantitativi. Indicatorii statistici, precum Produsul Intern Brut (PIB), Indicele preţurilor de consum (IPC), deficitul comercial, deficitul bugetar etc., au devenit concepte utilizate frecvent în dezbaterile publice. Din păcate, nu de puţine ori, încercăm să înţelegem evoluţia unui fenomen prin intermediul unui singur indicator statistic, ceea ce este, adesea, imposibil de realizat. O dată statistică generează, prin interpretări obiective sau subiective, informaţii publice cu impact asupra mediului economic şi social, precum şi asupra comportamentului economic al populaţiei. Un indicator esenţial pentru caracterizarea economiei este nivelul şi volatilitatea inflaţiei de la o lună la alta. Pentru măsurarea inflaţiei pot fi utilizaţi mai mulţi indicatori, însă unul dintre cei mai importanţi este Indicele preţurilor de consum (IPC), calculat şi publicat lunar, de regulă la mai puţin de două săptămâni după încheierea lunii de referinţă”, scrie Tudorel Andrei, în analiza publicată în buletinul lunar al instituţiei.
Potrivit acestuia, pentru o înţelegere corectă a caracteristicilor inflaţiei măsurate prin IPC, trebuie avute în vedere cel puţin câteva aspecte importante: perioada la care ne raportăm, măsura în care şocurile produse de anumite evenimente interne sau internaţionale au avut impact direct ori indirect asupra inflaţiei, nivelul de detaliere al datelor privind mărfurile şi serviciile, precum şi efectele de sezonalitate asupra preţurilor unor produse.
“Din acest motiv, statistica oficială publică IPC în trei variante distincte, în funcţie de perioada de referinţă: faţă de luna anterioară, faţă de luna decembrie a anului precedent şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Fiecare dintre aceşti indicatori oferă informaţii relevante privind dinamica şi volatilitatea preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare, precum şi a tarifelor serviciilor consumate în România, indiferent de provenienţa produselor şi serviciilor. În decursul ultimului an, mai multe evenimente au influenţat semnificativ nivelul anual al inflaţiei, determinând menţinerea acesteia, în ultimele opt luni, la valori de peste 9%. Efectul de bază generat de creşterile de preţuri din lunile iulie şi august 2025, în principal ca urmare a liberalizării preţului energiei electrice şi a majorării TVA, a contribuit la menţinerea ratei anuale a inflaţiei la un nivel ridicat. Este de aşteptat ca, în luna septembrie a.c., odată cu publicarea datelor aferente lunii august, să se înregistreze o reducere semnificativă a ratei anuale a inflaţiei. Prin efectul de bază, rata anuală a inflaţiei din luna august se va reduce dacă ratele lunare ale inflaţiei din lunile iulie şi august 2026 vor fi sensibil mai mici decât cele din lunile corespunzătoare ale anului 2025, care au fost de 2,68%, respectiv 2,10%”, precizează Tudorel Andrei.
De asemenea, el subliniază că reducerea ratei anuale a inflaţiei poate fi mai pronunţată în cazul mărfurilor nealimentare, având în vedere că, în aceleaşi luni ale anului trecut, ratele lunare ale inflaţiei pentru această categorie au fost de 5,06%, respectiv 2,10%.
Conform preşedintelui INS, scăderea ratei anuale a inflaţiei într-o anumită lună nu înseamnă implicit şi o reducere a preţurilor faţă de luna anterioară.
“De altfel, în perioada 1991-2026, IPC lunar a fost sub 100 doar în cinci luni pe total, în zece luni la produsele alimentare, în unsprezece luni la mărfurile nealimentare şi în două luni la servicii. Efectul de sezonalitate asupra preţurilor produselor alimentare şi nealimentare este unul relativ important. Din acest motiv, dar şi pentru a răspunde cerinţe lor utilizatorilor de date statistice, începând cu luna aprilie, Institutul Naţional de Statistică va publica trimestrial un nou indicator statistic: rata trimestrială a inflaţiei. Aceasta va fi evaluată pe total mărfuri şi servicii, precum şi separat pentru mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare şi servicii. Pentru a reduce influenţa factorilor sezonieri în analiza dinamicii preţurilor, indicatorul va măsura evoluţia fiecărui trimestru comparativ cu trimestrul corespunzător al anului precedent, fără utilizarea comparaţiilor între trimestre consecutive. Nu de puţine ori, pentru o evaluare corectă a IPC sau a indicelui preţurilor pentru o anumită categorie de produse, trebuie analizată şi dinamica preţurilor produselor componente. De exemplu, pentru a înţelege creşterea indicelui preţurilor la combustibili în luna martie faţă de luna februarie, trebuie avut în vedere faptul că indicele de preţ pentru benzină a fost de 111,11%, iar pentru motorină de 114,98%. O creştere a preţurilor la benzină şi motorină cu 10% determină o majorare a IPC cu aproape 0,5 puncte procentuale. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele importante care trebuie avute în vedere în evaluarea ratei inflaţiei pe baza Indicelui preţurilor de consum”, a mai scris Tudorel Andrei.
| Știri BVB