Acuzațiile lui Bolojan la adresa Hidroelectrica i se întorc ca un bumerang

• Bolojan: „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice pierd nu doar compania, ci mai ales românii”;
• Conducerea Hidroelectrica nu alege și nici nu poate alege altceva decât ce au aprobat acționarii săi, statul fiind acționarul majoritar, cu 80%
• Guvernul Bolojan, de acord cu indicatorii de performanță, dar și cu dividendele de 3,3 miliarde lei

Atunci când acuză Hidroelectrica de risipa banului public, preferând profitul și bonusuri în loc de investiții, premierul Ilie Bolojan pierde din vedere că, prin mecanismul de luare a deciziilor în societățile pe acțiuni, toate acuzațiile i se întorc ca un bumerang. Deși acuzațiile recente făcute de Bolojan se referă la o perioadă de mai mulți ani, în mandatul său, actualul Guvern, prin ministerul Energiei în calitate de acționar cu 80% la Hidroelectrica, nu a avut un comportament diferit, ba dimpotrivă, a fost de acord cu direcția companiei, inclusiv cu dividendele exorbitante de 3,3 miliarde de lei aprobate recent.

• *Ce a spus premierul

„Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar”, a afirmat premierul Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

Premierul pare că se referă de fapt la conducerea companiei, pe care o mai acuză: ”În aceşti ani, Hidroelectrica a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri. Dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocată şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri. (…) Au preferat să ia bonusuri de performanţă de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiţii. Este un alt exemplu de ce înseamnă să-şi baţi joc de banul public nefăcând investiţii”.

• Ce face Guvernul

Hidroelectrica este însă, din fericire, o companie listată la Bursa de Valori București, ceea ce face ca toate deciziile acționarilor sau orice informații de interes să fie publicate obligatoriu pe site-ul BVB.

Astfel, în mod transparent, se pot verifica deciziile Adunării Generale a Acționarilor, de exemplu  din 28 iulie 2025 (când Bolojan era deja premier). La acea AGA, statul a fost prezent, căci cvorumul ședinței a fost de 94,25% din totalul drepturilor de vot.

AGOA a aprobat, cu majoritatea voturilor exprimate de acționarii prezenți, reprezentați în mod valabil sau care au votat prin corespondență sau mijloace electronice, următoarele puncte de pe ordinea de zi:

1. Indicatorii-cheie de performanta financiari si nefinanciari rezultati din Planul de Administrare al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., care vor constitui anexa la contractele de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere si Directoratului Hidroelectrica.
2.     Forma si conținutul Actului Adițional la contractul de mandat ce va fi încheiat cu membrii Consiliului de Supraveghere al societății în forma și conținutul propus de Ministerul Energiei.
3.  Mandatarea reprezentantului acționarului Statul Roman prin Ministerul Energiei în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor sa semneze Actul Adițional la Contractul de mandat cu membrii Consiliului de Supraveghere.

Deci inclusiv Bolojan a fost de acord cu indicatorii de performanță de la Hidroelectrica.

Apoi, pe 28 aprilie 2026,  AGOA a aprobat, cu majoritatea voturilor exprimate de acționarii prezenți, reprezentați în mod valabil sau care au votat prin corespondență sau mijloace electronice, toate punctele de pe ordinea de zi, printre care:

1.   Situațiile Financiare anuale individuale auditate ale S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. la data și pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, întocmite in conformitate cu Ordinul Ministrului Finanțelor Publice („O.M.F.P.”) nr. 2844/2016, in baza Raportului Anual 2025 care cuprinde Raportul Directoratului si Raportul Consiliului de Supraveghere aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2025.
2.  Situațiile Financiare anuale consolidate auditate ale S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. împreună cu filialele sale, la data si pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, întocmite în conformitate cu O.M.F.P. nr 2844/2016, în baza Raportului Anual 2025 care cuprinde Raportul Directoratului și Raportul Consiliului de Supraveghere aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2025.
3.  Situațiile Financiare anuale consolidate auditate ale S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. împreună cu filialele sale, la data și pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, întocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara („IFRS”) adoptate de Uniunea Europeana („IFRS-EU”), în baza Raportului Anual 2025 care cuprinde Raportul Directoratului și Raportul Consiliului de Supraveghere aferente exercițiului financiar încheiat la 31 decembrie 2025.
4. Raportul Anual 2025 al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. care cuprinde Raportul Directoratului, Raportul Consiliului de Supraveghere și Declarația privind Durabilitatea pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2025, întocmit în conformitate cu prevederile art. 65 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată și ale Anexei nr. 15 din Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piața și cu prevederile Ordonanței de urgenta nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare („OUG nr. 109/2011”).
5. Repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2025 în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, cu modificările si completările ulterioare, a valorii totale a dividendului brut in suma de 3.305.313.609 RON, precum și a valorii dividendului brut pe acțiune în suma de 7,348365 RON, conform Notei de fundamentare prezentate acționarilor.
6. Descărcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025.
7. Descărcarea de gestiune a membrilor Directoratului S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025.
8. Raportul de Remunerare a Consiliului de Supraveghere al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. și a Directoratului S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. pentru anul financiar 2025, intocmit conform prevederilor art. 107 din Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operațiuni de piață, republicată și art. 55 alin. (3) din OUG nr. 109/2011 (vot consultativ).”

Din nou, Guvernul, prin Ministerul Energiei a fost de acord cu toate punctele. Guvernul nu a cerut o altă propunere de dividend mai mici ca să lase bani de investiții. Mai mult, Hidroelectrica a propus, pentru o AGA din luna mai, dividend suplimentare de un milliard  de lei. Deși o decizie urmează să fie luată formal, premierul Bolojan nu s-a exprimat în sensul că statul nu dorește acești bani la buget.

Un punct de vedere similar a transmis si specialistul Dumitru Chisăliță, la Digi24. El a explicat că discuția despre bonusuri și investiții trebuie analizată în contextul mecanismelor existente în companiile de stat: „Haideți să le luăm pe rând și să separăm apele. În primul rând discutăm de managementul companiilor de stat, de bonusurile foarte mari care există și de modul în care acestea sunt stabilite. Aceste bonusuri sunt în concordanță cu planurile de management și cu indicatorii de performanță, care de multe ori sunt slabi. Practic, oamenii aceia, cu concursul instituțiilor din ministere și de la Secretariatul General al Guvernului, au ajuns să primească acești bani. Nu și-au acordat singuri aceste bonusuri, există un întreg mecanism instituțional în spate”, a explicat expertul. Acesta a precizat că modificarea acestor situații este posibilă, dar dificilă: „Se poate interveni asupra acestor bonusuri, dar nu peste noapte, pentru că vorbim despre contracte, mandate aprobate de AGA și un mecanism complex care implică acționarii”.

Pe tema investițiilor în baterii, Chisăliță a atras atenția că acestea sunt doar o parte a soluției și că impactul lor este limitat: „Investiția în stocare este foarte importantă, dar greșeala este că discutăm exclusiv de baterii. Bateriile sunt foarte bune, dar nu sunt o soluție universală, nu funcționează la orice, oricând și pentru orice situație. Este important să fim realiști și să lucrăm cu cifre concrete, nu cu estimări optimiste care pot crea așteptări false”. Expertul a explicat și care ar fi fost, în realitate, impactul acestor investiții: „Hidroelectrica are în plan, pentru acest an și anul viitor, instalarea a aproximativ 300 MW în baterii. Chiar dacă aceste capacități ar fi fost deja funcționale, ele ar fi acoperit doar circa 0,15% din consumul zilnic de energie, ceea ce ar fi însemnat un impact asupra prețurilor de cel mult 1% pe piața din România, mult sub estimările de 20-30% vehiculate în spațiul public”.

Chisăliță a subliniat că problema stocării energiei trebuie abordată integrat, nu printr-o singură soluție tehnologică: „Avem nevoie de un mix de stocare. Bateriile sunt un element important, dar trebuie completate cu alte tipuri de magazinare, cum sunt acumulările prin pompaj, care există deja în zona Hidroelectrica și care puteau fi dezvoltate de foarte mulți ani. Fiecare tehnologie are rolul ei, în funcție de intervalul de timp și de specificul consumului”.