Apartenenţa la Uniunea Europeană a însemnat acces la dezvoltare, stabilitate şi oportunităţi pe care astăzi le considerăm fireşti, iar România a recuperat, în cele aproape două decenii de la aderarea la UE, decalaje economice importante, potrivit ministrului interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.
“Marcăm astăzi Ziua Europei, cu un motiv important de reflecţie: aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. În aceşti ani, România a recuperat decalaje economice importante, a atras investiţii, a modernizat infrastructură prin fonduri europene şi şi-a consolidat poziţia în economia europeană. Apartenenţa la UE a însemnat acces la dezvoltare, stabilitate şi oportunităţi pe care astăzi le considerăm fireşti. Pentru generaţia mea, integrarea europeană nu a fost doar un obiectiv politic, ci un proiect de modernizare naţională.
Am avut şansa să lucrez încă din primii ani ai carierei în dosarele legate de aderare şi de relaţia României cu instituţiile europene – atât la Ministerul Integrării Europene şi în Parlamentul European, cât şi la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Finanţelor. Am văzut direct cât de mult contează apartenenţa la UE pentru dezvoltarea României: acces la investiţii, fonduri europene, stabilitate economică, pieţe deschise, reguli clare şi mai multă încredere pentru investitori”, a scris ministrul, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că ideea unei Europe unite nu s-a născut odată cu Uniunea Europeană, ci cu mult înainte. Uniunea internaţională Paneuropeană, activă încă din perioada interbelică, promova reconcilierea între statele europene, cooperarea economică şi construcţia unei Europe unite ca garanţie a păcii şi prosperităţii pe continent, iar aceste idei aveau să stea ulterior la baza Declaraţiei Schuman din 9 mai 1950 şi a construcţiei europene moderne.
“România a avut încă din acea perioadă voci importante care au susţinut orientarea europeană a ţării. Nicolae Titulescu, una dintre marile personalităţi diplomatice ale României, a pledat constant pentru cooperare internaţională, securitate colectivă şi un rol activ al României în arhitectura europeană. Grigore Gafencu, diplomat şi politician liberal, a susţinut, în anii dramatici ai celui de-al doilea Război Mondial şi ai exilului, ideea unei Europe unite ca singură soluţie pentru pace şi stabilitate durabilă. Aceste repere arată că proiectul european nu este doar unul instituţional, ci face parte dintr-o tradiţie intelectuală şi politică mai profundă la care România a contribuit timpuriu. De aceea, înainte de preluarea actualului mandat, am susţinut relansarea activităţii Uniunii Paneuropene în România – pentru că valorile cooperării, responsabilităţii şi construcţiei pe termen lung rămân esenţiale şi astăzi”, a precizat Nazare.
Acesta a reamintit că România traversează acum o perioadă care cere maturitate şi responsabilitate şi, după ani în care dezechilibrele economice s-au acumulat, trebuie continuate corecţiile necesare fără să fie blocate dezvoltarea şi investiţiile.
“Acest lucru înseamnă reducerea graduală a deficitului, folosirea mai eficientă a resurselor publice, accelerarea investiţiilor finanţate din fonduri europene şi păstrarea încrederii investitorilor şi a partenerilor externi. În ultimele luni, prin direcţia de reformă şi eficientizare promovată şi asumată de premierul Ilie Bolojan, România a început să recâştige această încredere, printr-un efort semnificativ de stabilizare şi disciplină economică, cu efecte pozitive în percepţia de stabilitate şi predictibilitate economică. Dar stabilitatea economică nu este un lucru garantat. Ea se construieşte prin decizii responsabile, predictibilitate şi capacitatea de a privi dincolo de ciclurile politice scurte – exact valorile pe care proiectul european le-a promovat constant.
Europa nu înseamnă doar apartenenţă instituţională. Înseamnă direcţie, reguli, responsabilitate, investiţii şi capacitatea de a construi pe termen lung”, a transmis Alexandru Nazare.