“Politica externă a României a ajuns la o vârstă a maturităţii. După mai bine de două decenii în NATO şi aproape două decenii în Uniunea Europeană, România îşi urmăreşte responsabil interesele naţionale şi opţiunea democratică, europeană şi euroatlantică. Politica noastră externă rămâne coerentă, axată pe îndeplinirea angajamentelor în plan extern, pe promovarea obiectivelor naţionale şi pe protejarea eficientă a intereselor cetăţenilor români”, arată forma actuală a programului, potrivit Agerpres.
Documentul subliniază nevoia de diplomaţie “cu iniţiativă”.
“Mizele politicii noastre externe sunt mai mari decât oricând în ultimele trei decenii. Viziunea care se impune este cea a unei diplomaţii cu iniţiativă, vizibile şi mai aproape de cetăţean. Urmărim prioritar securitatea, competitivitatea economică şi relaţia cu comunităţile româneşti din afara graniţelor, pentru că, în final, fiecare obiectiv al politicii externe trebuie să se simtă concret în viaţa românilor: mai multă siguranţă, mai multă prosperitate, mai multe oportunităţi”, se precizează în programul de guvernare.
Printre măsurile pe termen scurt, într-o perioadă de până la un an şi jumătate, programul de guvernare face apel la un MAE modernizat, cu o capacitate reală de analiză şi anticipare strategică, în dialog constant cu mediul academic şi de cercetare şi cu o cooperare “mai structurată” cu Administraţia Prezidenţială, Cancelaria prim-ministrului şi ministerele de linie.
De asemenea, se va crea o structură dedicată politicilor pentru românii din diaspora.
Totodată va fi consolidată postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul estic, cu punerea formatului Bucureşti 9 în centrul coordonării politice pe Flancul estic, cu accent pe complementaritatea cu statele nordice.
“Consolidăm formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina cu agende anuale concrete pe rezilienţă, contracarare hibridă şi sprijin reciproc pentru drumul european, alături de formatul trilateral România – Polonia – Turcia. Extindem reţeaua de angajamente bilaterale în securitate şi apărare, în complementaritate cu cele de la nivel NATO şi UE”, arată programul de guvernare. “Rămânem activi în iniţiativele aliate, cu accent pe protecţia spaţiului aerian şi pe contracararea dronelor pe Flancul Estic”, mai precizează sursa citată.
Totodată, este menţionată aprofundarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate, pe pilonul economic, inclusiv cooperarea energetică şi pe promovarea unei relaţii strategice solide între Uniunea Europeană şi Statele Unite şi cu dezvoltarea componentei industrial-tehnologice în apărare.
În acest context, potrivit programului de guvernare, va fi intensificat dialogul privind includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, dar şi pentru întărirea rezilienţei în regiunea Mării Negre.
Documentul evocă şi un profil european activ, anume contribuţia la o Uniune Europeană mai competitivă şi mai puternică, cu o piaţă unică aprofundată care rămâne piesa centrală a construcţiei europene.
“Sprijinim consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, în complementaritate cu NATO, şi valorificăm instrumentele europene pentru întărirea industriei de apărare româneşti. Participăm activ la dezbaterea despre cum îşi poate îmbunătăţi Uniunea modurile de lucru, pentru a fi mai eficientă. Susţinem o poziţie fermă în negocierile pentru următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru ca acesta să răspundă noilor priorităţi strategice şi totodată să păstreze relevanţa politicilor de coeziune şi a celei agricole comune”, precizează programul de guvernare.
Totodată, ţara noastră va susţine un proces de extindere credibil, bazat pe merite, ca investiţie geostrategică în prosperitatea, stabilitatea şi securitatea europeană şi va valorifica expertiza tehnică românească pe componenta de pre-aderare.
În program sunt menţionate parteneriatele strategice cu Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria şi formatele de cooperare trilaterală precum România – Polonia – Turcia şi România – Republica Moldova – Ucraina, precum şi formelor de cooperare destinate creşterii conectivităţii, precum Iniţiativa celor Trei Mări.
“Consolidăm rolul României ca furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. Acţionăm cu prioritate pe toată agenda pontică: securitate maritimă, libertatea de navigaţie, protecţia infrastructurii critice subacvatice, deminare, conectivitate energetică şi de transport. Ne coordonăm cu Bulgaria şi Turcia, parteneri strategici şi state riverane pentru a implementa Abordarea Strategică a Uniunii Europene pentru Marea Neagră, inclusiv prin găzduirea Hubului de Securitate Maritimă. Avansăm politica de extindere a Uniunii Europene, în mod credibil şi predictibil, în Balcanii de Vest şi cu partenerii estici, înţeleasă ca o investiţie strategică în stabilitatea şi prosperitatea regiunii”, arată documentul.
De asemenea, va fi consolidată relaţia cu Ucraina prin implementarea Parteneriatului strategic şi prin continuarea sprijinului pe paliere complementare, inclusiv contribuţia la efortul aliat de asistenţă militară şi instruire.
“Obiectivul nostru este o pace justă şi durabilă, însoţită de garanţii de securitate credibile”, este precizat în programul de guvernare al Cabinetului Tomac.
În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, cooperarea regională va fi folosită ca instrument pentru susţinerea integrării europene.
Finalizarea aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este, de asemenea, o prioritate a politicii externe a ţării noastre.
| Știri BVB