Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile Partidului Naţional Liberal potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie” şi consideră „neavenite” presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluţionării unor cauze.
„Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmăreşte buna organizare a activităţii Tribunalului, eficientizarea actului de justiţie şi unificarea practicii judiciare. În acelaşi scop, în afară de specializarea judecătorilor care soluţionează în materia persoanelor juridice cauze de competenţa în primă instanţă a tribunalului (federaţii, confederaţii, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiaşi luni a fost înfiinţată o secţie pentru minori şi familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociaţiilor şi fundaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit aceleiaşi surse, în acest context, „nu pot fi acceptate limitări ale capacităţii manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanţe din ţară”, în condiţiile în care buna administrare a activităţii Tribunalului presupune „adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor”.
Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost „asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare şi previzibile”.
„Practica unitară reprezintă, aşadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalităţile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituţiilor europene. De altfel, acelaşi partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării şi beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor şi în litigiile privind achiziţiile publice”, subliniază reprezentanţii Tribunalului Bucureşti.
Sursa citată menţionează că astfel de acţiuni, desfăşurate de un partid politic prin comunicare publică, în condiţiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul Bucureşti, „trebuie respinse categoric”.
Miercuri, PNL a transmis că hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere, că nu poate afecta hotărârile Congresului, iar conducerea aleasă îşi exercită pe deplin atribuţiile, potrivit news.ro.
„Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, precizau reprezentanţii PNL.
Aceştia menţionau că PNL va ataca, „pe toate căile legale”, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.
Potrivit sursei citate, aceiaşi „contestatari” au înaintat „mai multe cereri în instanţă”, iar una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul „fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar”.
| Știri BVB