România a înregistrat, pe 30 iunie, cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, cu un vârf de peste 1.000 de euro/MWh pe piața pentru ziua următoare. Într-o analiză publicată recent pe Digi 24, fostul ministru al Energiei și actual europarlamentar PNL, Virgil Popescu, susține că explicația nu este legată de costul de producție al energiei din România, ci de suprapunerea mai multor factori care au afectat sistemul energetic într-un moment de consum maxim.
Record absolut pe PZU: prețul energiei a urcat la 5.321 lei/MWh
Potrivit acestuia, România dispune de unele dintre cele mai ieftine surse de producție din Europa, precum energia nucleară de la Cernavodă și hidroenergia produsă de Hidroelectrica. Costurile cresc însă atunci când sistemul este obligat să apeleze la surse mai scumpe, precum cărbunele sau importurile, pentru a acoperi cererea.
Virgil Popescu arată că prețul record a fost determinat de o combinație de factori. Temperaturile extreme au dus la o creștere accentuată a consumului de energie, în special din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat. În același timp, un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă se afla în revizie, iar centrala pe gaze de la Brazi funcționa la jumătate din capacitate, după prelungirea lucrărilor de mentenanță.
La acestea s-a adăugat producția redusă din surse regenerabile în intervalul de consum maxim. Dacă la prânz energia fotovoltaică a atins un nivel record de producție, în jurul orei 19:00, când cererea a fost cea mai mare, aportul solar a dispărut, iar producția eoliană a rămas scăzută din cauza lipsei vântului.
Situația a fost complicată și de contextul regional. Statele vecine s-au confruntat cu aceleași temperaturi ridicate și cu un consum mare de energie, iar în Ungaria unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Paks și-a redus producția din cauza temperaturii ridicate a apei Dunării. În aceste condiții, importurile de energie au fost limitate și costisitoare.
Fostul ministru subliniază că o cauză structurală importantă este și slaba interconectivitate a regiunii din care face parte România cu piețele de energie din vestul Europei. Deși România a importat energie din Bulgaria și Ungaria, capacitatea redusă a interconexiunilor face ca piața locală să se decupleze de piețele vest-europene, unde există mai multe surse de producție și o infrastructură de transport mult mai bine dezvoltată, ceea ce permite accesul la energie mai ieftină.
Virgil Popescu explică faptul că mecanismul de formare a prețurilor pe piața europeană face ca prețul final să fie stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea ultimului megawatt-oră consumat. Atunci când capacitățile ieftine nu sunt suficiente, sistemul recurge la producție din gaze, cărbune sau importuri, ceea ce determină creșterea rapidă a prețurilor.
În opinia sa, problemele evidențiate de episodul recent confirmă necesitatea accelerării investițiilor în noi capacități de producție, în special pe gaze naturale și energie nucleară, precum și în sisteme de stocare și în dezvoltarea rețelelor de transport și interconectare cu restul Europei. Virgil Popescu amintește că o parte dintre aceste proiecte au fost lansate în perioada în care a ocupat funcția de ministru al Energiei, însă multe dintre ele sunt încă în implementare sau înregistrează întârzieri.
Acesta subliniază, totodată, că România joacă un rol important în alimentarea cu energie a Republicii Moldova și, în anumite perioade, în sprijinirea Ucrainei, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra sistemului energetic național în perioadele de consum ridicat.
Concluzia fostului ministru este că episodul recent demonstrează că stabilitatea prețurilor și securitatea energetică depind de existența unor capacități suficiente de producție, de dezvoltarea stocării energiei și de modernizarea infrastructurii de transport și interconectare.
| Știri BVB