Președintele american Donald Trump a renunțat, cel puțin temporar, la planurile privind o extindere semnificativă a operațiunilor militare împotriva Iranului, după ce principalii săi consilieri au avertizat asupra riscului unui război regional, a vulnerabilității aliaților din Golf și a diminuării stocurilor americane de muniții pentru apărarea antiaeriană, potrivit The New York Times.
Una dintre principalele preocupări prezentate președintelui american a fost posibilitatea ca o campanie militară extinsă să consume într-un ritm periculos stocurile Pentagonului de interceptoare Patriot și alte muniții destinate apărării împotriva rachetelor și dronelor.
Administrația americană analizează, de asemenea, efectele pe care o escaladare le-ar putea avea asupra statelor arabe din Golf, expuse unor eventuale atacuri iraniene, precum și asupra economiei mondiale, în condițiile în care conflictul a perturbat deja transporturile energetice și a determinat creșterea prețului petrolului.
* Trump a ordonat oprirea loviturilor planificate
Potrivit Axios, Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai execute loviturile planificate împotriva Iranului, după aproape două săptămâni în care operațiunile fuseseră desfășurate aproape zilnic.
Până la această decizie, planurile de atac erau prezentate președintelui în fiecare după-amiază și puteau fi puse în aplicare în numai câteva ore.
Suspendarea operațiunilor i-ar fi surprins inclusiv pe oficialii israelieni, care se așteptau la continuarea atacurilor americane și se pregătiseră pentru eventuale represalii din partea Iranului. Decizia nu reprezintă însă un armistițiu formal, iar administrația americană nu a exclus reluarea loviturilor.
Cu numai două zile înainte, Trump declara că este aproape de luarea unei decizii privind un „atac masiv” asupra Iranului, care ar fi putut depăși ca amploare operațiunile precedente.
„Suntem complet pregătiți”, afirmase președintele american, sugerând că Washingtonul urmărea să forțeze Iranul să accepte condițiile SUA privind programul nuclear și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
* Teama de epuizarea sistemelor de apărare
Avertismentele consilierilor nu s-au concentrat numai asupra costurilor unei noi campanii ofensive, ci și asupra capacității Statelor Unite de a-și proteja trupele și aliații în cazul unei riposte iraniene.
Sistemele Patriot și celelalte mijloace de apărare antiaeriană amplasate în Orientul Mijlociu au fost utilizate intens pentru interceptarea rachetelor și dronelor. O extindere a războiului ar putea obliga Pentagonul să consume munițiile mai rapid decât pot fi acestea înlocuite.
O asemenea situație ar putea afecta nu doar operațiunile din Orientul Mijlociu, ci și capacitatea Statelor Unite de a răspunde altor crize internaționale.
În paralel, oficialii americani sunt preocupați că atacuri mai ample asupra Iranului ar putea determina Teheranul să lovească baze militare americane, infrastructuri petroliere sau obiective strategice din Arabia Saudită și alte state din Golf.
* Diplomația încearcă să profite de pauza militară
Oprirea temporară a loviturilor coincide cu intensificarea eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor.
O delegație din Oman a ajuns la Teheran pentru discuții care ar putea include reluarea circulației normale prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor.
Associated Press notează că pauza în atacurile aeriene le oferă Statelor Unite și Iranului o posibilă cale de ieșire din confruntare, însă negocierile rămân fragile, iar Trump continuă să amenințe cu reluarea operațiunilor militare dacă Teheranul nu acceptă cererile Washingtonului.
Qatar, Egipt, Pakistan și Oman au susținut în ultimele zile o propunere pentru un armistițiu temporar, menit să creeze spațiul necesar negocierilor și să permită reluarea transporturilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.
Nici Statele Unite, nici Iranul nu au acceptat însă public o înțelegere definitivă, fiecare parte încercând să își maximizeze avantajul înaintea eventualelor tratative.
* Presiune politică asupra Casei Albe
Planurile administrației Trump au generat îngrijorare și în Congres.
Camera Reprezentanților a aprobat o rezoluție prin care încearcă să condiționeze continuarea operațiunilor militare de obținerea unei autorizări din partea legislativului. Măsura are în mare parte o valoare politică, însă reflectă nemulțumirea tot mai mare față de lipsa unui obiectiv clar și față de riscul ca Statele Unite să fie atrase într-un conflict de lungă durată.
Costurile economice reprezintă o altă sursă de presiune. Perturbarea transporturilor prin Golful Persic și amenințările asupra infrastructurii energetice au împins cotațiile petrolului în sus, sporind riscul unei noi creșteri a inflației.
Pentru Trump, o extindere a războiului ar putea deveni o problemă politică înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, mai ales dacă prețurile carburanților vor continua să crească.
* Escaladarea rămâne pe masă
Deși a oprit atacurile planificate, Trump nu pare să fi abandonat definitiv opțiunea militară.
Pauza poate fi interpretată drept o încercare de a testa disponibilitatea Iranului pentru negocieri, dar și ca o recalibrare a strategiei americane după avertismentele privind capacitatea militară, reacția aliaților și consecințele economice.
Situația rămâne extrem de instabilă. Gruparea Houthi, susținută de Iran, a revendicat noi atacuri în regiune, iar Teheranul a avertizat că poate lovi bazele americane și statele care sprijină operațiunile Washingtonului.
Decizia lui Trump de a amâna o escaladare majoră nu înseamnă, prin urmare, încheierea conflictului. Ea indică însă faptul că, pentru moment, Casa Albă consideră că riscurile unui război mai amplu — militare, economice și politice — pot depăși avantajele unei noi campanii de atacuri asupra Iranului.
| Știri BVB