Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) cere, printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, premierului și președinților celor două Camere ale Parlamentului, verificarea riguroasă și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și adoptarea unor măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României, potrivit Agerpres.
“Având în vedere experienţa nefastă din perioada 2022 – 2023, precum şi informaţiile apărute în spaţiul public privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole provenite din Ucraina, organizaţiile semnatare, în calitate de structuri reprezentative ale unor categorii direct afectate de aceste fluxuri comerciale şi logistice, vă adresează prezenta solicitare. Aceasta vizează clarificarea măsurilor aplicate de statul român pentru controlul cerealelor ucrainene aflate în tranzit pe teritoriul României, precum şi protejarea intereselor legitime ale fermierilor, transportatorilor şi operatorilor economici români. Considerăm că o atenţie distinctă trebuie acordată mărfurilor provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova şi intră ulterior pe teritoriul României. Pentru aceste fluxuri sunt necesare proceduri clare privind verificarea originii, a cantităţii şi a destinaţiei declarate, precum şi mecanisme prin care traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la ieşirea din ţară”, se arată în document.
În opinia fermierilor români, tranzitul cerealelor ucrainene nu poate fi tratat doar ca o operaţiune de transport.
“Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, susţin aceştia.
AAC cere factorilor decidenţi să se comunice o serie de informaţii referitoare la: procedurile aplicabile cerealelor ucrainene care intră pe teritoriul României, inclusiv a celor care ajung prin Republica Moldova; mecanismele concrete de schimb de informaţii utilizate între autorităţile române, autorităţile din Republica Moldova şi autorităţile din Ucraina, astfel încât originea, cantitatea, traseul şi destinaţia cerealelor ucrainene aflate în tranzit să poată fi verificate în timp real şi corelate între instituţiile competente; modul de monitorizare a transportului de la punctul de intrare până la punctul de ieşire, dar şi de verificare a faptului că întreaga cantitate declarată în tranzit părăseşte efectiv teritoriul României; care sunt instituţiile competente să verifice originea, cantitatea, calitatea şi destinaţia acestor mărfuri, precum şi respectarea nivelurilor de reziduuri şi pesticide permise în Uniunea Europeană.
Totodată, fermierii vor să ştie care sunt instituţiile responsabile cu prevenirea contaminării mijloacelor de transport feroviar, rutier, maritim sau fluvial şi intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport supraîncărcate, care pot deteriora infrastructura, şi cum sunt delimitate responsabilităţile între aceste instituţii; ce măsuri sunt aplicate pentru a preveni descărcarea, comercializarea sau schimbarea destinaţiei cerealelor declarate în tranzit; ce controale de calitate şi siguranţă alimentară sunt efectuate asupra cerealelor ucrainene aflate în tranzit şi în ce etapă a tranzitului au loc aceste verificări, dar şi care sunt măsurile prevăzute pentru ca mărfurile româneşti să nu fie dezavantajate privind accesul la transport, depozitare şi operare portuară.
În plus, agricultorii din România cer informaţii cu privire la existenţa unor reguli sau proceduri prin care se acordă prioritate mărfurilor ucrainene, care sunt acestea şi în ce condiţii se aplică, dacă sunt avute în vedere măsuri pentru compensarea pierderilor şi a costurilor suplimentare suportate de fermierii şi operatorii economici români ca urmare a creşterii acestor fluxuri şi care sunt cantităţile de cereale ucrainene intrate şi tranzitate prin România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova, defalcate pe punct de intrare, punct de ieşire, rută de transport, mod de transport şi perioadă de raportare.
AAC subliniază că infrastructura României trebuie privită în primul rând ca infrastructură critică pentru funcţionarea economiei naţionale, pentru accesul produselor româneşti la transport, depozitare şi operare portuară, precum şi pentru menţinerea unui echilibru economic intern.
“Această necesitate este cu atât mai importantă într-o perioadă în care traficul fluvial este afectat de nivelul scăzut al Dunării, reţeaua rutieră este suprasolicitată de fluxurile comerciale, turistice şi sezoniere, costurile energiei şi ale transportului au crescut semnificativ, iar traficul feroviar presupune costuri tot mai greu de suportat pentru operatorii români. În aceste condiţii, tranzitul mărfurilor provenite din Ucraina trebuie organizat prin reguli clare, controale efective şi mecanisme de trasabilitate verificabilă, astfel încât să nu afecteze accesul real al produselor româneşti la piaţă şi la infrastructura logistică naţională. În plus, având în vedere experienţa practică anterioară din punctele de frontieră şi faptul că Ucraina este o ţară aflată în război, dar şi vulnerabilă la serioase probleme administrative şi de integritate semnalate inclusiv la nivel internaţional, considerăm că statul român nu poate ignora riscurile de trafic ilicit, evaziune, denaturare a destinaţiei declarate a mărfurilor şi alte forme de pericol social asociate unor culoare comerciale insuficient controlate”, transmite Alianţa.
În acest context, AAC “solicită imperativ” instituirea unui cadru real de consultare cu organizaţiile reprezentative ale fermierilor, cooperativelor, transportatorilor şi operatorilor portuari, înainte de adoptarea unor noi măsuri privind culoarele de solidaritate şi gestionarea fluxurilor de produse agricole provenite din Ucraina direct sau indirect prin Republica Moldova.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) este formată din Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federaţia Naţională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF).
| Știri BVB