Update articol:

ANALIZA Adriean PÂRLOG, Președinte ICSS: 2020 – Început de noiembrie în SUA: Trump sau Biden?

de Prof. univ. dr. Adrian PARLOG, Președinte ICSS (Integrated Corporate Strategic Services)

Ultima confruntare directă între candidații republican și democrat din ziua de 22 octombrie a.c. nu a produs clarificări spectaculoase în perspectiva rezultatelor alegerilor din 3 noiembrie. Unii analiști l-au văzut câștigător pe Joe Biden, alții l-au indicat pe Donald Trump ca fiind mai convingător. Ce va urma?

Oarecum surprinzătoare a fost neconfirmarea unor dezvăluiri iminente ale președintelui în exercițiu, legate de Hunter Biden, fiul candidatului democrat. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că pâna în ziua votului electoratul american va fi scutit de noi detalii referitoare la temele de campanie.

Marea miză a acestor lansări de teme electorale în ultimele zile de campanie o reprezintă pentru cei doi competitori câștigarea votului popular în așa numitele state pivot dar și în „swing states” (state tip leagăn) care pot balansa fie spre democrați, fie spre republicani și în care, tradițional, câștigătorul se alege urmare a unui mai mare coeficient de credibilitate, la care ajunge pe baza puterii sale de convingere a electoratului. În ultimele campanii electorale americane acestea au fost statele Colorado, Florida, Iowa, Michigan, Minnesota, Nevada, New Hampshire, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Virginia și Wisconsin. De altfel, atât Trump cât și Biden și-au planificat ultimele vizite din campanie exact în aceste state.

În 24 octombrie, în Carolina de Nord, Donald Trump a dat asigurări că va recupera rapid daunele economice provocate de Covid-19. Alegătorii ar trebui sa opteze între “un super boom al lui Trump și un blocaj Biden”. În schimb, Joe Biden a avertizat că lunile reci care vin ar putea conduce la reapariția Corona virusului, care a ucis 225.000 de americani și este din nou în creștere în mai multe state americane.

Din perspectiva demografică, merită menționat că în ultima parte a lunii octombrie a.c., existau doar cinci state în SUA în care alegătorii mai tineri de 35 de ani îl susțineau preponderent pe președintele Trump în competiția lui cu Joe Biden. Nici unul dintre acestea nu este stat “balansoar” (swing). Acest raport electoral demografic pe vârste, între democrați și republicani, ilustrează cel puțin la aceasta data, pericolul care îl pândește pe Donald Trump dacă reprezentanții tinerei generații se vor prezenta efectiv la vot în 3 noiembrie anul acesta, iar acest condițional, în aceasta perioada, este foarte important, având în vedere imprevizibilitatea tinerilor, atunci când este vorba de momente electorale. De aceea mulți analiști politici nu exclud idea conform căreia „Donald Trump are încă suficiente șanse în această  confruntare electorală. Dar dacă aceste tendințe se vor menține, la următoarele alegeri prezidențiale americane, începând cu cele din 2024, va fi din ce în ce mai dificil pentru republicani să câștige. Aceste date ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă și pentru Partidul Republican, în ansamblul său, deoarece arată dincolo de  prezenta competiție electorale prezidențiale și o orientare generală, de principiu, a tinerei generații.

Dar, tot din perspectiva unor considerente demografice  recente, mergând în sus în piramida vârstelor, după 35 de ani sondajele de sfârșit de octombrie au arătat o schimbare de orientare către Trump, nu numai în statele “balansoar”,  ci și în unele care tradițional sunt considerate ca fiind susținătoare ale democraților (exemplul cel mai elocvent, Arkansas – statul ce a ridicat în politica mare americana familia Clinton).

In acest context, încet, încet dar nu surprinzător, se confirmă faptul ca unele conflicte mass media și unele intruziuni cibernetice au ajuns să reprezinte instrumente frecvent utilizate cu care adversarii politici se amenință și se sabotează reciproc. Dar înainte ca amenințările mass media și cibernetice să ajungă în stadiul de confruntare sau conflict, își fac simțită forța de impact, din ce în ce mai eficient, operațiile de influență strategică. Combinația dintre aceste trei instrumente amintite mai sus, a ajuns la nivelul în care poate fi considerată “o arma aproape perfectă” a zilelor noastre. Un exemplu îl poate reprezenta scăderea apetitului electoral American pentru problemele de securitate internațională, cum ar fi NATO, Orientul Mijlociu, dosarul Israel – Organiza pentru Eliberarea Palestinei și încălzirea globală. Să fie vorba despre o premoniție americană?

Foarte puține au fost cazurile, în istoria curselor prezidențiale americane, în care politica externă să fie împinsă pe ultimele locuri ale interesului electoral american. În 2020, lumea euro-atlantica a acceptat, chiar dacă cu greutate, faptul că pandemia Covid-19 și perspectiva unei severe crize economice globale pot răsturna multe dintre conveniențele politice și de securitate cu care societățile de pe cele doua maluri ale Atlanticului  erau obișnuite. În 3 noiembrie a.c., alegătorii americani vor fi, probabil, mai preocupați de siguranța locurilor de muncă, de sistemul de sănătate post Covid-19 și de stabilitatea sistemului politic intern și mai puțin de temele de politică externă curente sau de securitate internațională. În accepțiunea simpatizanților Partidului Democrat, sloganul „America First”, cu care  Donald Trump a câștigat alegerile din 2016, nu s-a materializat în ceva concret și mai ales, util Americii. Mai mult chiar, a condus SUA către o divizare politică și socială internă fără precedent, iar pe plan extern la o izolare și la un  izolaționism greu de conceput în urma cu 4 ani.  Zona occidentală a Uniuni Europene poate fi un argument în acest sens, deoarece nu a marșat la idea creșterilor financiare ale bugetului NATO și nici la linia de conduită sugerată de Washington referitoare la Orientul Mijlociu. Mai mult, motorul UE – Germania – a început un proces de apropiere de China și unul de continuare a relațiilor sale speciale cu Federația Rusă. Mai întâi, SUA au sugerat și apoi au inițiat presiuni economice, sancțiuni și amenințări legate de tarife comerciale, care au condus la relații comerciale și politice tensionate cu China, cu Federația Rusă, chiar și cu Germania și UE. Președintele Trump a ajuns în postura de a numi Europa un „dușman” care este „aproape la fel de rău precum China”, reușind performanța de a transforma unii dintre foștii aliați în adevărați  adversari.

Din perspectiva cuantificării cantitative a stadiului confruntării între cei doi, pe parcursul întregii campanii electorale, conform celor mai multe sondaje, Donald Trump s-a aflat în spatele lui Joe Biden, așa cum arată și reprezentarea grafică de mai jos, preluata după Paul-Henry Gurian, profesor asociat la Universitatea din Georgia.

Dar pe lângă adversarul politic, Joe Biden și echipa acestuia, Președintele în exercițiu a identificat în unii moderatori de dezbateri electorale, într-o parte a jurnaliștilor și în unele rețele de socializare, suporteri incorecți, sprijinitori pe față ai lui Biden care au „trucat evidențe” și au „părtinit evident”. Mulți analiști au considerat această strategie de atacare a experților și jurnaliștilor politici copiată din campania din 2016, când Trump s-a prezentat pentru prima dată ca un “străin dornic să perturbe politica și obiceiurile politice” din Washington DC.

Din perspectiva sondajelor sociologice, candidatul democrat la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie a.c., la sfârșit de campanie se afla în avantaj, aproximativ la fel cum se prezentau lucrurile și în ultima parte a campaniei electorale din 2016.

Probabil că, echipa lui Donald Trump a luat în calcul și scenariul care nu exclude posibilitatea pierderii alegerilor din 3 noiembrie a.c,  și drept urmare încearcă să recupereze procentele ce îl despart de Joe Biden, atât prin acțiuni directe, cat și prin recurs la gesturi și mesaje cu conținuturi informaționale publice subliminale care să-l plaseze mai bine în cursa pentru Casa Albă. În acest sens, a aprobat declasificarea a aproximativ 1000 de pagini de documente existente în Dosarul „Russia Gate”, pagini care conțin corespondența electronică privată și oficială a  doamnei Clinton, anterioare lunii noiembrie 2016. Președintele a cerut ca publicarea acestora sa se facă fără nici un fel de intervenție asupra documentelor, inclusiv prin renunțarea la istorica acoperire cu tuș negru a informațiilor sensibile. Fără să existe certitudini, este posibil ca Donald Trump să urmărească și publicarea informațiilor legate de agenda unei celebre ședințe de lucru de la Casa Alba, care a avut loc în 5 ianuarie 2017, cu doua săptămâni înainte de instalarea oficiala a noului președinte, la care au participat Directorul FBI, Procurorul General, Directorul Informațiilor Naționale, mai mulți membri ai Consiliului de Securitate Națională și Vice președintele de atunci, Joe Biden. Acestor intenții li se adaugă un alt dosar exploziv ce se conturează  a fi cel al lui James Comey, fost director al  FBI, dosar care a fost asumat de Inspectorul General al Departamentului Justiției, Michael Horowitz, document ce ar urma sa fie prezentat sistemului judiciar american.

 

In aceste zile asistăm la o situație excepțională, dacă nu unică în care un președinte al Statelor Unite cere direct punerea sub acuzare a contracandidatului său în alegeri – Joe Biden, a unui fost președinte al SUA (Barak Obama), precum și a unui fost director FBI, chiar dacă până la alegeri nu mai există timpul necesar materializării unei astfel de acțiuni. Totuși, echipa republicană speră la schimbări majore de opțiuni de vot . Probabil ca Președintele Trump mizează pe repetarea scenariului ce l-a urmat în 2016, când cu puțin timp înainte de ziua alegerilor, se afla la 10-12 procente în spatele contracandidatei sale de atunci, dar el punea diferența pe profesionalismul scăzut al realizatorilor sondajelor, care nu au sesizat lipsa de sinceritate a respondenților, comportament determinat de „teama pe care democrații o transmit electoratului american”. La jumătatea lunii octombrie a anului 2020, Donald Trump a reluat esența acestei idei: „dacă Bill Barr (Procurorul General al SUA) nu îi trimite în fața tribunalului pe acești oameni pentru…..cea mai mare crimă politică din istoria țării, atunci nu se va mai face niciodată dreptate, afară de cazul în care eu câștig și atunci va trebui să acționăm, deoarece eu nu o să uit”. În acest context el a adăugat că  „a fost dus cu vorba și că vinovații ar putea scăpa, dacă el nu va fi reales”. Donald Trump nu uita sa remarce ca acuzațiile de complicitate cu Rusia nu au încetat  chiar și după ce raportul Procurorului Special, Robert Mueller, l-a exonerat de orice urma de vinovăție. În februarie 2018, The Wall Street Journal (citându-l pe Peter Strzok, fost sef al contrainformațiilor FBI)  a concluzionat că          „ peste 7000 de mesaje  adunate în 384 pagini de texte critice la adresa lui Trump, nu reprezintă dovezi ale unei cooperări ale acestuia cu agenții guvernamentale ale Rusiei.

Totuși, o mare parte a generalilor americani (in special cei în rezerva și retragere) precum și o parte însemnata a liderilor serviciilor de informații și securitate, chiar și o parte dintre cei mai reprezentativi republicani au asumat deschis poziții critice împotriva președintelui în funcție.

*

*            *

În condițiile contextuale generate de pandemia Covid-19 și de confruntările politice interne din SUA, incluzând și competiția pentru Casa Albă, indiferent de cine va fi noul președinte american, se conturează câteva idei care merită urmărite în perioada care urmează:

 

  1. Numele viitorului președinte al SUA, cel mai probabil, nu-l vom afla imediat după încheierea alegerilor, datorită numărului foarte mare de votanți prin corespondență – în jur de 60 de milioane de americani ale căror voturi vor trebui numărate după desfacerea plicurilor.
  2. Este posibil ca perdantul să nu recunoască imediat succesul contra candidatului. Acest fapt va reprezenta o premieră în lumea politicii mari, cu posibile influențe și asupra altor momente electorale de pe toate continentele lumii.
  3. O mare încercare pentru viitorul stabilității politice americane și internaționale va fi reprezentată de viteza de acceptare (respingere) a câștigătorului de către învins.
  4. De numele viitorului președinte de la Casa Alba se va lega începutul unei perioade în care puterii globale nr. 1 – SUA – ii va fi contestată, cel puțin tacit, poziția de lider al lumii, mai ales urmare a noului statut al Chinei, sprijinită de Federația Rusa și chiar de Germania. Sa fie posibil începutul unui proces de conturare a unei noi ordini globale?
  5. Cel mai probabil comunitatea occidentală va experimenta o stare de scădere a coeziunii sale, care va necesita timp pentru refacere, indiferent care va fi numele viitorului președinte al SUA.
  6. Datorită suprapunerii alegerilor prezidențiale din SUA cu pandemia COVID-19, ce a impactat diferit aproape toate țările lumii, se poate vorbi despre o accelerare a revoluției digitale sub impulsul proiectelor G5 și G6 ce au ca sponsori țările cu resurse financiare imediat accesibile sau grupuri de țări cu înțelegeri bi și multilaterale operaționale
  7. În condițiile în care SUA vor avea nevoie de timp pentru reproiectarea strategiei sale de abordare a securității globale, națiunile lider ale revoluției digitale vor putea impune agenda și fundamentele noilor aranjamente de securitate ale lumii prin recurs la conceptul de inteligență artificială, in condițiile post pandemiei. Implicațiile pot fi uriașe.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (26/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDMN si EFSA

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (26/11/2020)

Participare si vot electronic la AGA din 26.11.2020

VES SA (VESY) (26/11/2020)

Informatii suplimentare privind operatiunile de capital social

ROMCAB SA (MCAB) (26/11/2020)

Depunere plan de reorganizare