Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat proiectul de lege privind partidele politice, document ce reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii. Potrivit AEP, reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere: “Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc. Menționăm că proiectul elaborat de către AEP urmărește astfel un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență, democrație internă, protecție a membrilor, disciplină financiară și digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor. Autoritatea Electorală Permanentă va organiza la data de 27 august 2026 o dezbatere la care vor participa reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare. Proiectul de act normativ a fost publicat la data de 21.08.2026 și poate fi consultat pe website-ul AEP – www.roaep.ro, la secțiunea Legislaţie electorală – Transparență decizională. Observaţiile şi propunerile privind proiectul menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail legislatie@roaep.ro, până la data de 20.09.2026″.
* AEP va avea un rol mult mai important
Una dintre schimbările importante prevăzute de proiect este consolidarea rolului Autorității Electorale Permanente în raport cu partidele politice. Persoanele care intenționează să înființeze un partid sau o alianță politică vor putea solicita AEP verificarea disponibilității și rezervarea denumirii, denumirii prescurtate și semnului permanent. Rezervarea va fi valabilă timp de 60 de zile.
Proiectul stabilește și reguli stricte privind numele formațiunilor. Vor fi interzise denumirile susceptibile să creeze confuzie cu autorități sau instituții publice, fiind enumerate expres cuvinte precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „protecția consumatorilor”.
Restricțiile vizează și denumiri care ar putea fi confundate cu structuri profesionale constituite prin lege, precum „academie”, „institut”, „universitate”, „școală”, „notar”, „executor”, „avocat”, „Barou” sau „Cameră”.
* Pragul pentru înființarea unui partid crește de la 3 la 100 de membri fondatori
O schimbare semnificativă propusă de AEP privește numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic.
În prezent, potrivit Legii nr. 14/2003, pentru înființarea unui partid politic sunt necesari cel puțin trei membri fondatori. Noul proiect propune majorarea acestui prag la 100 de membri fondatori.
Astfel, documentele pentru înregistrarea partidului vor trebui să includă o listă cu cel puțin 100 de membri fondatori, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Modificarea înseamnă o înăsprire considerabilă a condițiilor de acces pentru constituirea unei noi formațiuni politice, pragul minim crescând de peste 30 de ori față de legislația actuală.
* Mandate de maximum patru ani pentru conducerea partidelor
Proiectul intervine și asupra organizării interne a formațiunilor politice. Funcțiile de conducere și coordonare, precum și membrii comisiilor de arbitraj, ai organelor de control al gestiunii și ai celorlalte organisme alese vor avea mandate determinate de maximum patru ani, care vor putea fi reînnoite. Alegerea acestora va trebui realizată prin vot secret, iar interimatul unei funcții nu va putea depăși șase luni.
Adunarea generală va trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani și va putea avea loc atât fizic, cât și prin mijloace electronice.
Fiecare partid va trebui să dispună obligatoriu de o adunare generală, un organ executiv, o comisie de arbitraj și un organ de control al gestiunii. Cel puțin un membru al structurii care controlează gestiunea va trebui să aibă pregătire financiar-contabilă.
* Cod de etică și mai multă transparență
Partidele vor fi obligate să adopte și să publice un cod intern de etică și integritate, aplicabil tuturor membrilor. De asemenea, fiecare partid va trebui să aibă o pagină proprie de internet pe care să publice din oficiu informații de interes public privind organizarea, conducerea, patrimoniul, sursele de finanțare și utilizarea fondurilor publice.
Printre informațiile care vor trebui făcute publice se numără statutul, programul politic, sediile și numele și funcțiile membrilor conducerii centrale și ale conducerilor organizațiilor teritoriale.
* Deciziile partidelor vor putea fi atacate în instanță
Proiectul reglementează explicit și controlul judecătoresc asupra actelor interne ale partidelor. Actele și hotărârile organelor unui partid vor putea fi contestate în termen de 15 zile de la publicarea sau comunicarea lor persoanelor interesate.
Pentru hotărârile organelor centrale va fi competent tribunalul în raza căruia se află sediul central al partidului, iar hotărârile tribunalelor vor putea fi atacate cu apel la curțile de apel.
Instanța va putea verifica legalitatea procedurii, respectarea statutului și a drepturilor persoanelor interesate, dar nu se va putea pronunța asupra oportunității politice, doctrinare, strategice sau electorale a deciziilor partidului, cu excepția situațiilor în care acestea încalcă legea sau statutul.
* Activitatea politică în instituțiile publice și companii, interzisă
Proiectul menține interdicția constituirii structurilor de partid după criteriul locului de muncă și prevede că este interzisă desfășurarea activităților politice la nivelul întreprinderilor economice, autorităților și instituțiilor publice.
Excepția o reprezintă perioada campaniei electorale, când asemenea activități vor putea avea loc cu acordul instituției sau companiei respective și cu respectarea legislației electorale.
* Noi reguli pentru partidele care nu mai au activitate
O componentă importantă a proiectului privește situațiile în care un partid poate fi considerat inactiv și mecanismele care pot conduce la dizolvarea sa.
Noua legislație urmărește astfel să elimine situațiile în care formațiuni politice rămân înregistrate formal, deși nu mai au conducere statutară, nu își îndeplinesc obligațiile administrative și financiare sau nu mai participă efectiv la viața electorală.
Proiectul stabilește criterii concrete privind activitatea partidelor și procedurile de constatare a inactivității, care pot avea drept consecință finală dizolvarea și radierea formațiunii.
- Patrimoniu separat, dizolvare pentru inactivitate
Legea consacră principiul separării stricte a patrimoniului partidului de cel al membrilor, fondatorilor sau conducerii, interzicând folosirea banilor de partid pentru beneficii personale, transferuri fictive sau eludarea regulilor de finanţare a campaniilor.
Printre motivele de dizolvare a unui partid, alături de neconstituţionalitate (constatată de Curtea Constituţională) sau activitate ilicită, proiectul introduce un criteriu obiectiv de “inactivitate”, constatat de AEP în opt situaţii concrete: lipsa oricărei adunări generale timp de 4 ani, absenţa organelor de conducere alese de un an, nedepunerea situaţiilor financiare timp de 2 ani consecutivi sau – poate cel mai relevant pentru eliminarea “partidelor de hârtie” – neparticiparea cu candidaţi la două scrutine succesive organizate la termen. La dizolvare, lichidarea patrimoniului va fi realizată de practicieni în insolvenţă autorizaţi, iar activul net rămas intră în proprietatea statului.
- Fundaţii politice: o singură fundaţie de partid, fără finanţare de campanie
Una dintre noutăţile structurale ale proiectului este reglementarea explicită a fundaţiilor politice – entităţi pe care partidele le pot înfiinţa pentru activităţi de cercetare, educaţie şi formare politică, dar cu reguli stricte de separare faţă de activitatea electorală propriu-zisă.
Fiecare partid va putea avea o singură fundaţie politică, cu un patrimoniu iniţial de minimum 10 salarii minime brute pe ţară. Legea este tranşantă în privinţa rolului lor: “Fundaţiile politice nu pot susţine financiar activităţile de promovare politică ori electorală ale partidelor politice, ale alianţelor politice ori electorale, ale organizaţiilor de campanie sau ale candidaţilor” – o prevedere menită să împiedice folosirea fundaţiilor drept canal ocolit de finanţare a campaniilor.
Institutele de teorie politică deja existente, înfiinţate potrivit Legii nr. 179/2005, vor putea trece direct la statutul de fundaţie politică, fără dizolvare sau lichidare, dacă îşi adaptează actele constitutive în termen de 6 luni. Cele care nu o fac pierd dreptul la finanţare din bugetul partidului sau din subvenţii publice.
- Sancţiuni contravenţionale noi
Proiectul introduce un regim contravenţional pentru nerespectarea obligaţiilor de transparenţă: amenzi între 20.000 şi 80.000 de lei pentru partide care nu publică pe site informaţiile obligatorii (statut, program, conducere, sedii), nu adoptă un cod intern de etică sau nu comunică la timp către AEP documentele şi modificările cerute de lege.
* O nouă arhitectură pentru funcționarea partidelor
În ansamblu, proiectul urmărește să introducă reguli mai stricte de democrație internă, transparență, integritate și responsabilitate patrimonială, concomitent cu extinderea rolului AEP în relația cu formațiunile politice.
Noua lege va reglementa de la constituirea și denumirea partidelor până la organizarea conducerii, soluționarea conflictelor interne, controlul gestiunii, transparența informațiilor și procedurile de reorganizare, dizolvare și radiere.
| Știri BVB