Alexandru Bodislav, Sovereign Institute: Plan pe trei ani pentru reducerea deficitului fără taxe noi – economii și venituri suplimentare de 39,6 miliarde lei în 2027 și 65,8 miliarde lei în 2029

Sovereign Institute for Liberty & Justice propune, într-o analiză coordonată de Alexandru Bodislav, coordonatorul Centrului pentru o Românie Prosperă, un plan pe trei ani pentru reducerea deficitului bugetar al României, bazat pe restructurarea administrației prin digitalizare, reducerea pierderilor companiilor de stat, îmbunătățirea colectării fiscale și plafonarea privilegiilor bugetare fără fundament contributiv, fără introducerea unor taxe noi.

Potrivit primului „Sovereign Institute Brief”, intitulat „România prosperă – o țară în care se ridică toți și toate” și publicat la 14 septembrie 2026, măsurile propuse ar genera un impact bugetar pozitiv estimat la 39,6 miliarde de lei în 2027, care ar crește la 65,8 miliarde de lei în 2029.

Potrivit analizei coordonate de Alexandru Bodislav, România se confruntă cu patru probleme majore: un deficit structural ridicat, un aparat administrativ costisitor în raport cu serviciile furnizate, o colectare fiscală sub potențial și o economie productivă subcapitalizată.

Autorii consideră însă că fiecare dintre aceste vulnerabilități are și un potențial de corecție măsurabil. Cheltuiala administrativă ar putea fi redusă fără diminuarea serviciilor publice, iar deficitul de încasare a TVA – estimat în document la aproximativ 30% – este prezentat drept una dintre cele mai accesibile surse potențiale de venituri suplimentare pentru stat. În același timp, analiza susține că există capital intern disponibil în fondurile de pensii și în sectorul bancar, care ar putea fi mobilizat către proiecte finanțabile, iar forța de muncă din România rămâne competitivă în raport cu regiunea.

Planul propus pentru perioada 2027–2029 urmărește mutarea unor resurse din administrație către economia productivă, fără introducerea unor taxe noi. Cele cinci direcții sunt digitalizarea administrației și eliminarea posturilor duplicate, reducerea pierderilor companiilor de stat, îmbunătățirea colectării ANAF fără creșterea impozitelor, plafonarea privilegiilor bugetare fără fundament contributiv și stimularea investițiilor.

• Bodislav: România se apropie de pragul la care ratingul de țară ar putea intra în categoria speculativă

Documentul pornește de la avertismentul că România se apropie de pragul de la care ratingul suveran ar putea coborî în categoria speculativă, ceea ce ar avea consecințe asupra costurilor de finanțare ale statului.

„La acest prag, fiecare trimestru pierdut se plătește în dobânda pe care o achită statul, adică în bani care nu mai ajung la spitale, la școli și la investiții”, se arată în analiza coordonată de Alexandru Bodislav.

Conform estimărilor prezentate în Brief, România ar urma să încheie anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6,6% din PIB, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei. Aceste valori reprezintă ipotezele utilizate de Sovereign Institute pentru construcția scenariului său și nu estimări oficiale ale autorităților.

• Cinci surse pentru ajustarea bugetară: 39,6 miliarde lei în 2027

Cea mai mare parte a impactului estimat pentru primul an ar proveni, potrivit documentului, dintr-o mai bună colectare fiscală de către ANAF, fără majorarea impozitelor. Institutul estimează un plus de 15,8 miliarde de lei în 2027 și de 27 de miliarde de lei în 2029 din această sursă.

Oprirea pierderilor companiilor de stat ar aduce, conform calculelor autorilor, 13 miliarde de lei în 2027 și 17 miliarde de lei în 2029.

Digitalizarea administrației și eliminarea posturilor duplicate ar genera 5,5 miliarde de lei în primul an și 16,5 miliarde de lei în 2029.

Alte 5,1 miliarde de lei anual ar proveni din plafonarea „privilegiilor bugetare fără fundament contributiv”, iar efectul net al stimulentelor pentru investiții este evaluat la aproximativ 200 de milioane de lei.

În total, Sovereign Institute estimează un impact pozitiv de 39,6 miliarde de lei în 2027 și de 65,8 miliarde de lei în 2029. În scenariul institutului, aplicarea măsurilor ar conduce la reducerea deficitului la aproximativ 4,52% din PIB în 2027 și la circa 3,06% în 2029.

• Fond de co-investiții: statul ar pune 5 miliarde lei și ar încerca să mobilizeze peste 70 de miliarde

Separat de ajustarea bugetară, documentul coordonat de Bodislav propune înființarea unui fond de co-investiții. Statul ar contribui cu 5 miliarde de lei, iar alte 20 de miliarde de lei ar urma să fie atrase voluntar din piață. Prin acest mecanism, autorii estimează că ar putea fi mobilizate peste 70 de miliarde de lei în infrastructură, energie, industrie și tehnologie.

Documentul susține că în economia românească există deja resurse financiare importante, inclusiv în sistemul bancar și în fondurile de pensii, dar că pentru mobilizarea acestora sunt necesare proiecte și „un vehicul profesionist”. Institutul precizează explicit că nu propune obligarea fondurilor de pensii să investească în proiecte alese de stat.

• Fără majorarea cotelor de impozitare; taxarea muncii ar urma să scadă

Planul prevede că nicio cotă de impozitare nu ar urma să fie majorată. În schimb, autorii propun reducerea taxării muncii prin intermediul unei deduceri personale sau al unui credit fiscal.

În domeniul colectării, contribuabilii care își achită corect obligațiile ar urma să fie controlați mai rar, în timp ce resursele ANAF ar fi concentrate asupra zonelor de evaziune fiscală.

Institutul susține că aproximativ 45 de miliarde de lei pe an se pierd în prezent din TVA necolectat, considerând îmbunătățirea colectării una dintre principalele surse pentru corectarea dezechilibrului bugetar fără taxe suplimentare.

• Reconversie pentru angajații afectați de restructurarea administrației

În cazul desființării unor structuri administrative, Sovereign Institute propune ca angajații care își pierd locurile de muncă să intre în programe de reconversie profesională, nu direct în șomaj.

Totodată, eliminarea ghișeelor fizice ar urma să fie realizată numai acolo unde există deja o alternativă digitală funcțională.

Autorii arată că aparatul bugetar a scăzut, potrivit datelor utilizate în analiză, de la aproximativ 1,3 milioane de angajați în decembrie 2025 la 1,26 milioane în august 2026, fără ca această reducere să fi generat, în evaluarea institutului, „o criză a serviciului public”.

• Ce nu propune planul

Sovereign Institute precizează că nu susține interzicerea generală a muncii pentru pensionari, obligarea fondurilor de pensii să finanțeze proiecte selectate de stat, adoptarea unor decizii fiscale de către un algoritm fără verificare umană și nici reduceri uniforme aplicate mecanic fiecărei primării.

Autorii susțin că fiecare măsură a fost construită astfel încât să poată trece atât „examenul Curții Constituționale”, cât și pe cel al cadrului juridic european.

• „România nu are nevoie de un stat absent și nici de un stat mai mare”

„România nu are nevoie de un stat absent și nici de un stat mai mare, ci de un stat mai suplu, mai competent și mai predictibil, într-o economie mai liberă, mai capitalizată și mai productivă. Reducerea deficitului nu este scopul final, ci prima dovadă că schimbarea a început”, este ideea centrală formulată în document.

Brief-ul face parte din proiectul mai amplu „România Ambițioasă 2047”, aflat în lucru la Sovereign Institute for Liberty & Justice. Institutul se prezintă drept o asociație fără scop patrimonial, apolitică și independentă, constituită în baza OG nr. 26/2000.

Modelul de calcul, calendarul și garanțiile juridice ale măsurilor sunt prezentate în versiunea integrală a Brief-ului „România prosperă”, coordonat de Alexandru Bodislav.