România ar trebui să își fixeze drept obiectiv aderarea la zona euro până în 2035 și, pentru a ajunge acolo, să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la evenimentul BNR dedicat lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”.
Ministrul a susținut că România nu își permite să facă o pauză în procesul de consolidare fiscală și că aderarea la euro ar reprezenta „o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine”, deoarece presupune și creșterea competitivității economiei. Evenimentul din 29 septembrie este organizat de BNR pentru lansarea celui de-al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu.
Nazare a susținut că procesul de consolidare fiscală nu ar trebui privit drept o obligație impusă României din exterior, ci ca o decizie care ține de propriile obiective economice ale țării.
„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi. E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol economic în regiunea noastră.”
În opinia sa, România are nevoie de mai mult curaj și de un consens politic mai larg în jurul unor direcții fundamentale de politică economică: „Avem nevoie de mai mult curaj și consens, o înțelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică n-ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem, că avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem indiferent ce se întâmplă politic.”
Ministrul Finanțelor a propus ca obiectivul consolidării fiscal-bugetare să fie integrat într-un proiect mai amplu privind aderarea României la zona euro: „Să o luăm de la coadă la cap. Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro, până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv în 2030 și mai avem nevoie, bineînțeles, de niște ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro.”
Nazare a explicat că aderarea la moneda unică ar putea funcționa drept o ancoră mai puternică pentru politicile economice decât simpla corectare a deficitului: „Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidare, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creștere economică la potențial.”
Ministrul Finanțelor a respins ideea unei opriri temporare a ajustării fiscale după reducerea deficitului către nivelul de 6% din PIB.
„Venind dinspre 9% deficit spre 3%, suntem undeva la mijlocul drumului și am auzit, nu o dată, de mai multe ori, opinii că am putea să facem o pauză. Nu cred că ne permitem.”
Nazare a insistat că, în actualele condiții, România trebuie să continue ajustarea:
„În situația în care este România astăzi, nu ne putem permite să ne oprim. Podul în spate e rupt, nu există decât înainte.”
Pentru continuarea procesului este nevoie, potrivit ministrului, de susținerea întregii clase politice și de identificarea unei formule care să permită parcurgerea celei mai dificile etape a consolidării: reducerea deficitului de la aproximativ 6% către 3%.
- „Avem nevoie de construcția unui buget credibil”
O condiție esențială pentru următoarea etapă este, în opinia ministrului Finanțelor, construirea unui buget credibil. Nazare a subliniat că acest obiectiv nu trebuie urmărit exclusiv pentru evaluările agențiilor de rating.
„Nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil. Repet, nu pentru ei, pentru noi, ca să ne ținem de acest plan de țară de 10 ani.”
Ministrul a arătat că România ar trebui să își propună nu doar păstrarea ratingului suveran, ci și îmbunătățirea perspectivei asociate acestuia.
„Poate că ne-am săturat să fim tot timpul pe ultima treaptă. Poate vrem să avem o perspectivă stabilă, apoi să trecem de la stabilă la pozitivă. Poate ne punem ca obiectiv o creștere a ratingului, nu doar menținerea lui.”
- Nazare: O îmbunătățire a perspectivei de rating s-ar reflecta în costurile de finanțare
Un buget credibil, urmat de o execuție bugetară corespunzătoare, ar putea permite îmbunătățirea perspectivei ratingului suveran, a mai spus ministrul: „Putem să avem o îmbunătățire a perspectivei care, în fapt, ar fi primul semn important care s-ar reflecta și în costurile de finanțare imediate și pe o perspectivă de creștere economică a anului viitor.”
Potrivit lui Nazare, un asemenea semnal ar putea contribui la schimbarea tendinței de încetinire a economiei românești: „Acest semnal ar fi extrem de important și ar declanșa o inversare a trendului în care am intrat de mult, întrucât noi suntem în decelerare economică de niște ani de zile. Noi, practic, de-abia din 2027 putem să inversăm trendul și n-o putem face decât împreună.”
Lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” are loc marți, 29 septembrie, la sediul Băncii Naționale a României. Studiul este al doilea realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, și abordează inclusiv sustenabilitatea finanțelor publice, disciplina financiară, sistemele sociale, dezechilibrele externe și gestionarea datoriei publice.
| Știri BVB