Alexandru Rogobete îl invită pe premierul Ilie Bolojan pe holurile unei secții de oncologie, pentru a sta de vorbă cu un pacient care își așteaptă tratamentul: „Haideți să vedeți ce înseamnă să nu ai acces la medicamente inovatoare. Ce înseamnă să aștepți luni întregi o decizie. Ce înseamnă când timpul nu se măsoară în zile, ci în șanse la viață”

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, lansează un apel public către premierul Ilie Bolojan, invitându‑l să viziteze împreună o secție de oncologie pentru a vedea realitatea din spitale, dincolo de discursul politic și de negocierile instituționale.

Mesajul lui Rogobete, formulat ca o scrisoare deschisă, pune accent pe urgența accesului la tratamente, pe presiunea sub care lucrează medicii și pe distanța dintre decidenți și pacienții care așteaptă soluții. Fostul ministru subliniază că adevărul despre sistemul medical nu se găsește în rapoarte, ci „la patul bolnavului”:

“Domnule Bolojan,

Am o invitație pentru dumneavoastră. Haideți cu mine. Doar noi doi.
Nu la Palatul Victoria. Nu într-un studio de televiziune. Nu la o conferință de presă.
Într-un spital.

Haideți să mergem pe holurile unei secții de oncologie. Să stăm de vorbă cu un pacient care își așteaptă tratamentul. Să ascultăm un medic care încearcă, în fiecare zi, să facă mai mult cu mai puțin.

Haideți să vedeți ce înseamnă să nu ai acces la medicamente inovatoare. Ce înseamnă să aștepți luni întregi o decizie. Ce înseamnă când timpul nu se măsoară în zile, ci în șanse la viață.

Apoi, haideți să luăm micul dejun împreună. Tot într-un spital. Nu pentru o fotografie. Nu pentru imagine.

Ci pentru o conversație sinceră.

Am stat la aceeași masă. Am făcut parte din același Guvern. Și tocmai de aceea cred că putem avea o discuție deschisă, fără orgolii și fără calcule politice.
Pentru că noi nu suntem aici pentru noi. Suntem aici pentru oamenii care ne-au trimis să îi reprezentăm.

România nu se conduce doar din birouri, din rapoarte sau din negocieri purtate între ambasade. România se conduce privind oamenii în ochi, ascultându-le durerile și înțelegând că, dincolo de fiecare cifră dintr-un buget, există un om care speră.

La patul bolnavului nu există propagandă. Nu există sondaje. Nu există strategii de comunicare. Nu existǎ Ambasade.

Există doar adevăr.

Și acel adevăr ne obligă să construim, nu să împărțim. Să găsim soluții, nu vinovați. Să punem oamenii înaintea orgoliilor.

Domnule Bolojan, opriți-vă o clipă din calcule și din negocieri. Pentru că, înainte de orice funcție și înainte de orice ambiție politică, datoria noastră este față de oameni.
Domnule Bolojan, opriți-va!”