Cei mai apropiați aliați ai Ucrainei au avertizat împotriva redeschiderii de către Uniunea Europeană a conductelor de gaze rusești ca parte a unui potențial acord de pace, o națiune baltică descriind perspectiva ca fiind „în niciun caz o soluție bună”, potrivit CNBC.

Acest avertisment vine la scurt timp după ce Financial Times a anunţat că oficialii UE analizează posibilitatea de a restabili fluxurile de gaze din Rusia către Europa, ca parte a unui acord care să pună capăt războiului de ani de zile din Ucraina.

Informaţiile, care au fost publicate la 30 ianuarie și au citat surse anonime familiarizate cu discuțiile, susţin că ideea a fost aprobată de unii oficiali UE ca o modalitate de a reduce costurile energetice regionale.

Estonia, țară membră NATO care are o graniță de 294 de kilometri cu Rusia, se numără printre cei care solicită blocului celor 27 de țări să nu redeschidă conductele de gaze rusești.

Țara est-europeană a declarat că UE nu trebuie să își permită să devină dependentă de energia rusă ca parte a unui acord de pace cu Ucraina, menționând că restabilirea fluxurilor de gaze ar fi incompatibilă cu obiectivul blocului de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

„Am văzut în istorie că Rusia a folosit energia ca pe o armă. Rusia a demonstrat în mod repetat acest lucru – și, prin urmare, revenirea nu este o soluție bună în niciun caz”, a declarat Kadri Elias-Hindoalla, directorul departamentului pentru sancțiuni și bunuri strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, pentru CNBC prin intermediul unui apel video.

Europa ar fi trebuit să își învețe lecția atunci când forțele rusești au invadat Georgia în 2008, a declarat Elias-Hindoalla din Estonia, adăugând că războiul din Ucraina a reafirmat de atunci importanța găsirii unor furnizori alternativi și a îmbunătățirii independenței energetice a blocului.

„Poziția noastră este foarte clară: ar trebui să maximizăm sancțiunile și să limităm cât mai mult posibil importurile de energie ale Rusiei”, a declarat Elias-Hindoalla.
Ministerele de Externe ale Rusiei și Ucrainei nu au răspuns când au fost contactate de CNBC pentru comentarii.

La rândul său, Comisia Europeană a declarat că „nu face nicio legătură” între redeschiderea gazului rusesc și negocierile de pace din Ucraina. Comisia Europeană este ramura executivă a UE.

„Ori de câte ori vom avea astfel de discuții, când va veni acel moment, va fi cu Ucraina și nu confirmăm nicio legătură publicată în articol … despre vreo legătură între tranzitul de gaze prin Ucraina și orice discuții de pace”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Paula Pinho, într-o conferință de presă joi.

Planul UE, a spus Paula Pinho, rămâne pentru eliminarea treptată a gazului rusesc. Blocul comunitar a adoptat un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la sfârșitul anului trecut, încercând să slăbească și mai mult capacitățile militare și industriale ale Rusiei.

“Una dintre cele mai proaste idei din istoria lumii”

Lituania, care a fost ocupată de Uniunea Sovietică până în 1990, a declarat că asigurarea încetării luptelor din Ucraina trebuie să aibă loc cu implicarea deplină a Kievului.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a subliniat acest mesaj într-un interviu acordat Associated Press la începutul acestei luni, avertizând că ar fi „foarte periculos” să se excludă Kievul din discuțiile dintre SUA și Rusia cu privire la modalitatea de a pune capăt invaziei.

În timpul unei apariții virtuale la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, președintele american Donald Trump a declarat pe 23 ianuarie că ar dori să se întâlnească „curând” cu președintele rus Vladimir Putin pentru a găsi o modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina.

Fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis a declarat că perspectiva păcii prin dependența de gazul rusesc este „în mod demonstrabil una dintre cele mai proaste idei din istoria lumii”.

„Sugestia de a reinstaura această politică dezastruoasă nu este nimic mai mult decât scuipatul pe mormintele victimelor sale nevinovate”, a declarat Landsbergis într-o postare pe rețelele sociale la 30 ianuarie.

Chiar și în cazul unei încetări a războiului din Ucraina, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a avertizat că poziția geografică a țării sale ar putea-o face vulnerabilă la un conflict mai amplu. Țara cu 2,8 milioane de locuitori se învecinează la vest cu exclava Kaliningrad a Rusiei și la est cu Belarus, aliatul Moscovei.

Schimbarea aprovizionării cu gaze a Europei

Exporturile de gaze rusești către Europa prin Ucraina au încetat la începutul anului 2025, marcând sfârșitul dominației de zeci de ani a Moscovei asupra piețelor energetice din regiune.

Zelenskyy din Ucraina a declarat la acea vreme că încetarea tranzitului de gaze rusești prin țara sa către Europa reprezintă „una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei” și a făcut apel la SUA să furnizeze mai multe gaze în regiune.

Rusia, între timp, a avertizat că țările UE vor suferi probabil cel mai mult de pe urma schimbării aprovizionării. Moscova este încă în măsură să trimită gaz prin conducta TurkStream, care leagă Rusia de Ungaria, Serbia și Turcia.

Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, a îndemnat, de asemenea, țările UE să nu redeschidă fluxurile de gaze rusești.