Amnesty International acuză Franța de „practici autoritare”, după interzicerea protestelor în mai multe orașe. 70.000 de polițiști mobilizați pentru noile manifestații

Amnesty International a criticat restricțiile și interdicțiile impuse asupra manifestațiilor din Franța, denunțând „o escaladare a măsurilor de securitate și încălcări grave ale dreptului la manifestare”. Organizația pentru drepturile omului avertizează asupra unei „alunecări către practici autoritare”, în condițiile în care autoritățile franceze au interzis protestele în Marsilia și Lyon, au modificat traseul manifestației sindicale de la Paris și au mobilizat aproximativ 70.000 de polițiști pentru a preveni repetarea violențelor de weekendul trecut. Peste 700 de acțiuni de protest sunt anunțate în întreaga țară, potrivit organizatorilor din mișcarea „Vestele Galbene”.

Amnesty International a reacționat la măsurile restrictive adoptate de autoritățile franceze înaintea manifestațiilor programate sâmbătă, 24 octombrie, criticând ceea ce consideră a fi o limitare gravă a libertății de întrunire. „Ceea ce observăm deja este o alunecare către practici autoritare”, a declarat organizația pentru drepturile omului, potrivit relatărilor France 24.

https://t.co/1eTSppIMlS

— Gilets Jaunes (@GJaunes) October 23, 2026

Criticile vizează atât interdicțiile totale privind organizarea manifestațiilor în anumite orașe, cât și restricțiile de circulație și măsurile excepționale de securitate.

Autoritățile franceze justifică aceste decizii prin necesitatea prevenirii unor noi violențe, după ce protestele de weekendul trecut au fost însoțite de jafuri, incendieri de vehicule și atacuri asupra unor clădiri publice.

• Protestele au fost interzise în Marsilia și Lyon

Autoritățile locale au interzis toate manifestațiile programate sâmbătă în Marsilia și Lyon, al doilea și al treilea oraș ca mărime din Franța.

Deciziile au fost luate pe fondul temerilor privind repetarea incidentelor violente înregistrate în timpul demonstrațiilor precedente. În unele localități au fost introduse și restricții de circulație, inclusiv interdicții temporare de deplasare pe timpul nopții. Măsurile au provocat reacții critice din partea organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și a reprezentanților opoziției, care consideră că autoritățile limitează excesiv dreptul cetățenilor de a protesta.

• Scandal la Paris: Sindicatele refuză schimbarea traseului manifestației

La Paris, modificarea în ultimul moment a traseului marșului sindical a provocat un conflict între Prefectura de Poliție și organizatori. Inițial, sindicatele și autoritățile conveniseră joi asupra unui traseu între Place de la Bastille și Place de la Nation.

Ulterior, prefectura a decis mutarea manifestației pe un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, precum și modificarea intervalului orar, de la ora 13:00 la ora 19:00. Organizatorii au denunțat decizia, susținând că noul traseu le-a fost impus și că este imposibil de securizat în condițiile stabilite.

Karl Ghazi, cosecretar general al filialei locale a sindicatului CGT, a declarat că noua variantă este „imposibil de securizat”. Coaliția intersindicală a anunțat că intenționează să se îndrepte spre Bastille, conform planului inițial, în pofida modificărilor impuse de autorități.

• Marine Tondelier: „Este foarte problematic și periculos”

Decizia prefecturii a fost criticată și de liderii partidelor de stânga.

Marine Tondelier, lidera Partidului Ecologiștilor, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele modificării traseului, în condițiile în care locul inițial de întâlnire fusese deja promovat public. „Sunt foarte îngrijorată în legătură cu demonstrația de sâmbătă”, a scris Tondelier pe platforma X.

Aceasta a avertizat că numeroși manifestanți ar putea veni în continuare în Place de la Bastille, fără să cunoască schimbarea traseului.

„Desigur că vor fi oameni la Bastille — un eveniment pe care l-am promovat cu toții pe larg. Vor trata forțele de ordine această adunare ca pe o manifestație neautorizată? Acest lucru este foarte problematic și periculos, având în vedere lecțiile învățate din weekendul trecut”, a declarat lidera ecologistă.

Jean-Luc Mélenchon, liderul mișcării La France insoumise, a criticat la rândul său autoritățile. „Încă o dată, cei aflați la putere încearcă să perturbe marșurile și să impună termene imposibile pentru reorganizare”, a scris Mélenchon pe X.

• „Vestele Galbene” anunță peste 700 de acțiuni de protest

Mișcarea „Vestele Galbene” a anunțat organizarea a peste 700 de acțiuni de protest în întreaga Franță. Potrivit unei hărți publicate de organizatori, manifestațiile sunt planificate inclusiv la sensuri giratorii, benzinării, gări și în apropierea depozitelor de petrol.

Mobilizarea are loc după demonstrațiile de weekendul trecut, la care au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit cifrelor comunicate de autorități.

Protestele au fost însoțite de incidente violente, inclusiv jafuri și distrugeri ale unor magazine din Paris, Marsilia și Bordeaux.

• 70.000 de polițiști, elicoptere, blindate și tunuri de apă

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat mobilizarea a până la 70.000 de polițiști la nivel național. Dispozitivul de securitate include elicoptere, vehicule blindate și tunuri de apă, autoritățile pregătindu-se pentru posibilitatea unor noi confruntări între manifestanți și forțele de ordine.

Măsurile au fost adoptate după ce, weekendul trecut, grupuri de persoane mascate au vandalizat magazine, au incendiat autoturisme și au atacat clădiri publice. În Paris și în alte mari orașe, magazinele de lux și-au protejat vitrinele cu panouri și au suplimentat personalul de securitate.

Unele dintre acestea au decis să rămână închise sâmbătă, după pagubele înregistrate în timpul manifestațiilor precedente. De asemenea, marile muzee din Paris au fost închise preventiv.

• Controverse privind folosirea armelor de către poliție

Noile manifestații au readus în atenție și controversele privind echipamentele folosite de forțele de ordine împotriva protestatarilor.

Poliția franceză utilizează bastoane, gaze lacrimogene, grenade sonore, lansatoare de proiectile cu spumă și scuturi antirevoltă prevăzute cu lumini stroboscopice puternice. Într-o declarație transmisă Associated Press, Poliția Națională Franceză a susținut că armele de forță intermediară permit un răspuns defensiv gradual și proporțional la amenințări.

În schimb, familiile unor adolescenți răniți în timpul manifestațiilor și organizațiile pentru drepturile omului au criticat utilizarea acestor echipamente, susținând că intervențiile poliției au fost excesive.

Unii dintre critici solicită interzicerea lansatoarelor de proiectile cu spumă, a gazelor lacrimogene și a grenadelor paralizante, reluând revendicări formulate încă din timpul protestelor „Vestelor Galbene” din 2018.

Orientările Organizației Națiunilor Unite privind utilizarea armelor mai puțin letale prevăd că proiectilele cu impact cinetic trebuie folosite numai în situații care implică amenințări iminente și nu trebuie îndreptate către capul, fața sau gâtul persoanelor.

• Între prevenirea violențelor și respectarea dreptului la protest

Autoritățile franceze susțin că restricțiile sunt necesare pentru prevenirea unor noi incidente violente și pentru protejarea persoanelor și a bunurilor.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă că interdicțiile generale asupra manifestațiilor și modificările de ultim moment ale condițiilor de protest pot afecta exercitarea libertății de întrunire.

Disputa se desfășoară într-un climat de tensiune socială accentuată, în care autoritățile încearcă să evite repetarea violențelor, iar sindicatele și mișcările de protest contestă limitarea dreptului de a manifesta.