Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv preţul imens de ridicat al energiei, a declarat, marţi, la Forumul “Gazele verzi – pilon strategic al tranziţiei energetice a României”, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lorant, potrivit Agerpres.
“Uniunea Europeană a pariat pe verde. A spus că vrea să ajungă acea insulă care o să fie cea mai curată şi o să renunţe cât mai repede la tot ce înseamnă fosil. România a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, la 1 ianuarie, iar în ceea ce priveşte pionieriatul, în 2008 Parlamentul a votat Legea 220, adică Legea regenerabilelor. Toată lumea a vrut să vină în România să instaleze parcuri fotovoltaice şi România să intre în spiritul înverzirii. Ce a însemnat această Lege 220 pe 2008? Am început cu şase certificate pe megawatt pentru panouri fotovoltaice, după care a fost un apetit imens de a veni aici în România şi prin diverse măsuri politice şi luate de câteva agenţii de pe o zi pe alta, cele şase certificate n-au fost şase certificate, au fost patru, au fost trei, iar la un moment dat erau momente când nici nu mai era rentabil să investeşti în regenerabile. Tot aşa, în spiritul Green Deal-ului, pe pariul pe verde, Uniunea Europeană a subvenţionat statul chinez prin miliarde de euro, prin a aduce panouri fotovoltaice în Uniunea Europeană. Acest pariu verde, pentru Uniunea Europeană, practic a generat cea mai mare provocare: preţul imens de ridicat a energiei. Avem o ţintă în ceea ce înseamnă biometanul, de exemplu, 35 de miliarde de metri cubi până în 2030. Eu, unul, şi formaţiunea politică pe care o reprezint, dintotdeauna a fost pentru tranziţia energetică”, a subliniat Antal.
Potrivit demnitarului, tranziţia energetică trebuie să fie justă, coerentă şi logică pentru a avea un preţ corect al energiei.
“Ceea ce vedem la nivelul Uniunii Europene este că sunt companii importante, de exemplu BASF, care pleacă din Europa. Perla industriei petrochimice pleacă din Europa, din Germania în China, din cauza preţului la energie. Dacă ne uităm pe orice statistică mondială, consumul gazului natural creşte de la un an la altul. Asta înseamnă că, în afară de insula cea mai verde, care nu este, de fapt, cea mai verde, dar a dorit să devină cea mai verde, peste tot pe acest mapamond s-a înţeles că economia funcţionează cu gaze naturale. În calitatea mea de preşedinte al Comisiei de Energie, dintotdeauna am încercat să ţin un echilibru între iniţiative exagerate spre prea verde, iar alte iniţiative care nici nu vor să audă despre ceea ce înseamnă verde. Astăzi, până la urmă, suntem la un eveniment pentru gazele verzi. Deci vrem să facem parte şi noi din acel Green Deal, din acel pariu pe verde, care, după o perioadă îndelungată, cred că putem să tragem acea concluzie că are elemente neinspirate, să spunem aşa. Acele elemente trebuie regândite şi eu nu am început să văd semnale foarte clare la nivelul Comisiei Europene, cum că am început cel puţin la nivel de gândire să ne redresăm un pic şi să înţelegem fenomenul că, din punct de vedere economic şi din punct de vedere al competitivităţii, trebuie să facem ceva cu domeniul energiei şi trebuie să vedem cum ne raportăm în continuare la acest Green Deal”, a punctat senatorul.
Acesta consideră că România are şansa de a deveni un actor important pe piaţa energetică regională şi un furnizor de securitate energetică, în special prin exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep.
“Dacă scoatem tot din priză, nu o să mai avem economie. Dacă vrem să taxăm metanul în detrimentul gazului natural sau în detrimentul acelor state care au capacitatea de a produce gaze naturale, atunci iarăşi scoatem din priză tot ce înseamnă industrie. Eu cred că România, mai ales din perspectiva Neptun Deep, are o perspectivă extrem de importantă şi are poate unica şansă să devină într-adevăr un actor important în regiune şi să devină un furnizor de securitate energetică pentru întreaga regiune”, a spus el.
În opinia sa, acest potenţial riscă să fie diminuat de politicile europene de taxare tot mai accentuată a gazelor naturale, motiv pentru care a pledat pentru regândirea Green Deal şi pentru formarea unor alianţe la nivel european, astfel încât politicile de tranziţie energetică să ţină cont şi de interesele industriilor din Uniunea Europeană.
“Dacă Comisia Europeană o să taxeze în continuare şi mai mult şi mai mult acest gaz natural, atunci înseamnă că poate nici această companie şi reprezentanţii companiei peste zece ani de zile n-o să mai aibă ce să lucreze, pentru că n-o să mai putem să consumăm gaz exagerat. Eu, unul, cred că avem o posibilitate majoră pentru România să devenim un actor important şi, într-adevăr, să facem noi regulile pe această piaţă prin Neptun Deep şi, bineînţeles, o regândire a Green Deal. Cred că deciziile depind de noi, până la urmă – clasa politică, guvernele, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, diplomaţii – care, dacă au puterea să caute aliaţi, să îşi pună accent pe vocile lor în alte state, la nivelul Comisiei Europene, atunci, într-adevăr, într-o perspectivă de 5-6 ani, putem să redesenăm acest Green Deal în favoarea Uniunii Europene şi, până la urmă, în favoarea industriilor din Uniunea Europeană”, a susţinut Antal Istvan-Lorant.
Jucători din industria gazelor naturale, autorităţi cu atribuţii în domeniu, furnizori de tehnologie, instituţii financiare şi dezvoltatori de proiecte participă, marţi, la prima ediţie a forumului “Gazele verzi – pilon strategic al tranziţiei energetice a României”.
Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale a Senatului României, în parteneriat cu publicaţia Financial Intelligence.