Asociaţia Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară – PATROMIL cere Guvernului să prezinte public ce capacităţi industriale vor rămâne în România în urma contractelor finanţate prin SAFE şi oferă autorităţilor, pro bono, expertiza companiilor membre pentru optimizarea şi accelerarea implementării acestor contracte, precum şi a componentei de cooperare şi localizare industrială, potrivit Agerpres.
“Miza nu este doar ce cumpără România prin SAFE, ci ce va putea România să producă singură atunci când securitatea naţională o cere. România beneficiază de o alocare SAFE de aproximativ 16,68 miliarde de euro, finanţare rambursabilă destinată investiţiilor în apărare. Succesul programului nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de sisteme militare livrate sau prin valoarea investiţiilor anunţate. Rezultatul trebuie măsurat şi prin capacitatea industrială pe care România o dobândeşte şi pe care se poate baza pe termen lung”, au transmis miercuri, într-un comunicat, reprezentanţii PATROMIL.
Asociaţia subliniază diferenţa dintre achiziţia unui sistem militar şi dobândirea capacităţii de a-l fabrica, întreţine, adapta, moderniza şi înlocui în România. Potrivit sursei citate, simpla amplasare a unei fabrici pe teritoriul naţional nu înseamnă automat control asupra tehnologiei, acces la documentaţie sau dreptul de a continua producţia în situaţii de criză.
În acest context, patronatul propune autorităţilor un mecanism de lucru prin care expertiza tehnică, industrială şi de business a companiilor membre să fie pusă la dispoziţia statului, fără costuri, pentru identificarea capacităţilor româneşti relevante, corelarea acestora cu cerinţele programelor SAFE şi soluţionarea rapidă a blocajelor care pot întârzia contractarea, cooperarea industrială sau punerea în producţie.
“Contribuţia PATROMIL poate viza, în limitele legale şi fără a interfera cu responsabilităţile instituţionale ale autorităţilor, cartografierea capacităţilor existente, identificarea furnizorilor şi subcontractanţilor români, analiza opţiunilor de localizare, clarificarea cerinţelor de transfer tehnologic şi formularea unor soluţii pentru accelerarea implementării industriale. Obiectivul este ca fereastra SAFE să fie folosită nu doar pentru achiziţii rapide, ci şi pentru consolidarea unei baze industriale de apărare sustenabile în România”, susţin reprezentanţii asociaţiei.
De asemenea, organizaţia solicită publicarea unei situaţii centralizate privind rezultatele industriale ale programului SAFE, care să arate ce companii cu capital românesc, de stat sau privat, au contracte ferme de producţie şi care este valoarea activităţii industriale ce le revine efectiv.
Totodată, asociaţia cere precizarea produselor care vor fi fabricate efectiv în România şi a activităţilor care se limitează la asamblare, mentenanţă, infrastructură sau suport.
Nu în ultimul rând, PATROMIL solicită informaţii privind licenţele, documentaţia şi drepturile de fabricaţie, reparaţie, adaptare şi modernizare care vor reveni companiilor româneşti şi statului român. Asociaţia vrea să ştie dacă producţia poate continua în situaţii de criză sau război fără o nouă negociere cu furnizorul extern şi dacă România va avea prioritate la comenzi, precum şi acces la piesele, documentaţia şi componentele critice necesare.
În acelaşi timp, PATROMIL cere ca rezultatul programului să includă o măsură clară a capacităţii industriale suplimentare, respectiv ce va putea produce România după implementarea SAFE faţă de situaţia actuală şi de la ce dată aceste capacităţi vor deveni operaţionale.
Reprezentanţii patronatului mai solicită clarificarea bazei de calcul pentru procentul de 60% din cheltuieli despre care ministrul Apărării a declarat public că ar urma să se concretizeze în producţie în România. Asociaţia consideră că acest indicator trebuie diferenţiat de simpla localizare a unei fabrici, de înregistrarea unei societăţi în România sau de asamblarea locală a unor componente importate.
“Pentru industrie, indicatorul relevant este valoarea adăugată şi autonomia industrială obţinute: ce componente şi sisteme sunt fabricate local, cine controlează decizia de producţie, ce tehnologie este transferată şi ce drepturi rămân disponibile după încheierea contractelor”, arată PATROMIL în comunicat.
În acest context, asociaţia solicită Guvernului, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Economiei un răspuns public comun şi o situaţie centralizată, neclasificată, pentru fiecare program SAFE, care să indice produsul, compania producătoare, structura de proprietate şi control, valoarea activităţilor contractate în România, natura producţiei, drepturile tehnologice dobândite şi momentul în care capacitatea devine operaţională.
În paralel, PATROMIL îşi reafirmă disponibilitatea de a participa pro bono la un grup de lucru tehnic cu autorităţile, astfel încât expertiza industriei să poată fi utilizată pentru optimizarea contractelor aflate în pregătire, accelerarea etapelor de implementare şi maximizarea efectului industrial al finanţării SAFE în România.
“La finalul SAFE trebuie să putem răspunde simplu la două întrebări: ce poate produce România, prin industria sa, cu ce drepturi şi garanţii de continuitate şi cât de repede putem transforma contractele în capacităţi industriale efective?”, a declarat Viorel Manole, director executiv al Asociaţiei Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară, citat în comunicat.
| Știri BVB