Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea Canalului Sulina încep să producă efecte concrete asupra transporturilor și exporturilor regionale. Grupul agroindustrial Trans-Oil din Republica Moldova a anunțat că petrolierul EVIAPETROL V, avariat în atacul din 14 noiembrie, nu își mai poate continua voiajul către Portul Giurgiulești, unde urma să încarce aproximativ 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui. Incidentul evidențiază vulnerabilitatea rutelor comerciale care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Republica Moldova și Ucraina.
Potrivit Reuters, patru nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea litoralului românesc în două nopți consecutive, între 13 și 15 noiembrie 2026. Trei dintre acestea – EVIAPETROL V, MARSOL și ALI NAJAFOV – au fost atacate în seara zilei de 14 noiembrie și în noaptea următoare, iar o a patra navă, LARISSA 1, fusese lovită anterior, pe 13 noiembrie.
Autoritățile române au confirmat că incendiile izbucnite la bordul celor trei nave atacate în noaptea de sâmbătă spre duminică au fost stinse de echipaje, fără victime.
-
Trans-Oil: Petrolierul avariat nu mai poate efectua transportul programat către Giurgiulești
Grupul Trans-Oil a comunicat că petrolierul EVIAPETROL V se afla la ancoră în apropierea intrării în Canalul Sulina, așteptând autorizarea tranzitului către Portul Internațional Liber Giurgiulești. Nava urma să încarce aproximativ 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui pentru export. Potrivit companiei, atacul cu dronă a provocat avarii care împiedică nava să finalizeze voiajul programat. Aceasta este una dintre primele consecințe comerciale concrete comunicate public după atacurile recente din apropierea gurilor Dunării.
Imposibilitatea efectuării transportului programat creează riscul întârzierii livrărilor și al unor costuri suplimentare pentru exportator, inclusiv în cazul în care va fi necesară identificarea unei alte nave.
-
Navele care aveau ca destinație Republica Moldova, afectate de atacuri
Informațiile privind traseele navelor arată că atacurile nu au vizat exclusiv transporturi către porturile ucrainene. Potrivit unei analize a datelor de urmărire maritimă realizate cu ajutorul platformei Starboard Maritime Intelligence, EVIAPETROL V plecase din portul turcesc Ambarlı și aștepta accesul către Giurgiulești.
După atac, destinația declarată în sistemul AIS a fost modificată în Pireu, Grecia, iar nava s-a îndepărtat de zona Sulina.
Aceeași analiză indică faptul că vrachierul MARSOL, plecat din Constanța în dimineața zilei de 14 noiembrie, avea de asemenea ca destinație declarată Giurgiulești. Petrolierul ALI NAJAFOV, care plecase din Turcia la 11 noiembrie, se îndrepta, potrivit datelor citate, către aceeași zonă.
-
Canalul Sulina, rută strategică pentru comerțul regional
Canalul Sulina reprezintă una dintre principalele legături navigabile dintre Dunăre și Marea Neagră, fiind utilizat de nave care transportă produse agricole, mărfuri generale, produse petroliere și alte bunuri către și dinspre porturile dunărene. Pentru Republica Moldova, ruta are o importanță deosebită deoarece Portul Giurgiulești reprezintă principala sa poartă de acces la transportul maritim. Pentru Ucraina, transporturile prin porturile dunărene constituie o alternativă importantă la rutele maritime care deservesc porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi.
Atacurile asupra navelor aflate în apropierea intrării în Canalul Sulina creează riscuri suplimentare pentru toate aceste fluxuri comerciale. Navele care așteaptă autorizarea tranzitului sau care operează în zonele de ancoraj sunt expuse unor riscuri de securitate, iar repetarea incidentelor poate determina operatorii să reevalueze itinerarele, perioadele de așteptare și condițiile de asigurare.
Deocamdată, nu există date oficiale care să permită cuantificarea unei scăderi a traficului prin Canalul Sulina ca urmare a atacurilor din 13–15 noiembrie.
-
Riscuri de creștere a costurilor de transport și asigurare
Atacurile repetate pot avea consecințe economice mai ample decât avarierea navelor implicate direct. În transportul maritim, creșterea riscului de război poate influența primele de asigurare, disponibilitatea armatorilor de a accepta anumite destinații, costurile de navlosire și timpul necesar pentru organizarea transporturilor.
Pentru exportatorii de produse agricole, eventualele întârzieri pot afecta calendarul livrărilor și pot genera costuri suplimentare de depozitare sau transport.
Pentru importatorii de produse petroliere, riscurile de securitate pot determina modificarea rutelor de aprovizionare sau utilizarea unor capacități alternative.
-
România solicită sprijin aliat pentru supravegherea maritimă și combaterea dronelor
Incidentele au determinat și o reacție la nivelul autorităților române. Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că va prezenta situația de securitate din Marea Neagră la discuțiile de la Bruxelles și va solicita sprijin suplimentar pentru supravegherea maritimă și combaterea dronelor. Potrivit ministrului, România are nevoie de patrule cu aeronave de observare, echipamente antidronă, schimb de informații și cooperare între aliați.
În timpul atacurilor, avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au executat misiuni de monitorizare, iar populația din județul Tulcea a primit avertizări RO-ALERT.
Reuters a relatat că Franța a redislocat temporar în România o aeronavă de patrulare maritimă Atlantique 2, în contextul solicitărilor de întărire a supravegherii.
-
Impactul asupra comerțului regional depinde de securitatea accesului la Dunăre
Atacurile de la Sulina evidențiază faptul că riscurile generate de războiul din Marea Neagră se extind asupra rutelor comerciale utilizate de mai multe state, inclusiv România și Republica Moldova. În cazul EVIAPETROL V, efectul economic imediat este concret: o navă programată să preia 6.500 de tone de ulei de floarea-soarelui nu își mai poate efectua voiajul, potrivit exportatorului. În cazul celorlalte nave, amploarea consecințelor comerciale rămâne de stabilit.