BBC: Ancheta privind sabotarea gazoductelor Nord Stream a condus autoritățile germane către Ucraina. Un fost militar ucrainean va fi judecat pentru exploziile din Marea Baltică

Un fost militar al forțelor speciale ucrainene, suspectat că ar fi coordonat operațiunea de sabotare a gazoductelor Nord Stream din septembrie 2022, urmează să fie judecat săptămâna viitoare la Hamburg, potrivit unei investigații BBC.

Procurorii germani susțin că acesta ar fi condus o echipă de scafandri care a amplasat explozibili pe conductele submarine, acționând presupus în numele unor „agenții de stat ale Ucrainei”. Atât suspectul, cât și autoritățile ucrainene neagă orice implicare în atac.

După o anchetă care a durat mai mulți ani, investigatorii germani au ajuns la concluzia că exploziile care au distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream ar fi fost provocate de un grup coordonat de Serhii K., fost membru al forțelor speciale ucrainene, identificat în procedurile de extrădare drept Serhii Kuznetsov, relatează BBC, într-un material semnat de corespondenta Sarah Rainsford.

Suspectul a fost arestat în august 2025, într-o stațiune de pe coasta Adriaticii, în Italia, unde se afla în vacanță împreună cu soția și copiii. Ulterior, acesta a fost extrădat în Germania și plasat într-o închisoare de maximă securitate.

Serhii K. este acuzat de provocarea unei explozii și de comiterea unei crime de război, prin atacarea infrastructurii civile.

• Patru dispozitive explozive, amplasate la 80 de metri adâncime

Potrivit procurorilor germani, operațiunea de sabotaj ar fi fost executată de o echipă care includea patru scafandri de mare adâncime, folosind un iaht închiriat, denumit Andromeda. Anchetatorii susțin că au fost amplasate patru dispozitive explozive de mare putere, fiecare cântărind până la 27 de kilograme, la o adâncime de aproximativ 80 de metri. Explozibilii ar fi fost activați prin temporizatoare.

Prima explozie s-a produs la 26 septembrie 2022, la ora 02:03, fiind urmată de alte două deflagrații care au afectat gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2.

Nord Stream 1 asigurase anterior aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei, în timp ce Nord Stream 2, deși nu intrase în exploatare comercială, era deja umplut cu gaze.

Ambele gazoducte au rămas nefuncționale după explozii.

BBC arată că, deși suspiciunile inițiale s-au îndreptat către Rusia, poliția germană a continuat investigațiile criminalistice, inclusiv analiza probelor ADN care ar fi fost lăsate de membrii echipei pe iahtul utilizat în operațiune. Aceste probe au contribuit la orientarea anchetei către suspecți ucraineni.

• Procurorii suspectează implicarea unor structuri ale statului ucrainean

Potrivit documentelor judiciare consultate de BBC, anchetatorii consideră că Serhii K. ar fi intrat în Germania folosind un pașaport fals, posibil emis de serviciile de securitate ucrainene. În documentele de extrădare transmise Italiei, suspectul apare sub numele Serhii Kulinich.

Anchetatorii au stabilit că acesta a călătorit în mai multe țări europene și în Canada după sabotaj, fără să fie reținut. La 13 august 2025, autoritățile germane l-au identificat pe suspect în momentul în care a intrat în Polonia. Mandatul de arestare a fost emis însă la 18 august, după ce acesta părăsise deja teritoriul polonez.

Arestarea a avut loc ulterior în Italia, după ce prezentarea pașaportului la recepția unei unități turistice a declanșat o alertă automată către autoritățile locale.

BBC subliniază că ancheta ridică întrebări inclusiv privind nivelul la care ar fi putut fi cunoscută operațiunea în structurile militare ucrainene. Documentele militare ale lui Serhii K. arată că acesta se afla în serviciul activ al armatei ucrainene în momentul producerii exploziilor.

Avocații săi intenționează să susțină în instanță că fostul militar nu este autorizat să dezvăluie informații privind activitățile desfășurate în timpul serviciului militar. Apărarea ar urma să prezinte declarații sub jurământ din partea a doi dintre superiorii săi militari.

• Un alt suspect ucrainean contestă extrădarea

Ancheta germană vizează mai multe persoane, însă numai două nume au fost făcute publice până în prezent.

Cel de-al doilea suspect identificat este Volodymyr Zhuravlyov, un scafandru ucrainean care locuia împreună cu familia în Varșovia și desfășura activități în domeniul instalațiilor de climatizare. Potrivit BBC, acesta contestă în prezent extrădarea din Croația, unde a fost arestat în august, în timp ce participa în calitate de consultant la realizarea unui film despre exploziile Nord Stream.

Anterior, Zhuravlyov fusese reținut în Polonia în baza unui mandat german, însă un judecător polonez a refuzat extrădarea sa. Instanța poloneză a apreciat că, dacă sabotajul ar fi fost executat de ucraineni în contextul războiului cu Rusia, acesta ar putea fi considerat un act justificat în cadrul conflictului. Zhuravlyov neagă orice implicare în explozii.

* Ucraina respinge acuzațiile. Ministerul de Externe: Discuția ar trebui să se concentreze asupra celor care au construit conductele

Autoritățile ucrainene au negat în repetate rânduri implicarea statului în sabotarea gazoductelor. Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina „cu siguranță nu a făcut asta”.

Contactat de BBC, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a criticat faptul că dezbaterea publică se concentrează asupra autorilor exploziilor, în loc să analizeze rolul strategic al infrastructurii Nord Stream.

„Mi se pare foarte regretabil că întreaga discuție a ajuns să se concentreze asupra întrebării cine a aruncat conductele în aer, în loc să se concentreze asupra celor care le-au construit”, a declarat oficialul ucrainean.

Acesta a susținut că gazoductele Nord Stream au permis Rusiei să își reducă dependența de tranzitul gazelor prin Ucraina, oferindu-i astfel o mai mare libertate de acțiune înaintea invaziei.

„Am avertizat în legătură cu acest lucru? Da. Ne-a ascultat cineva? Nu, nimeni”, a afirmat Tykhyi.

• Procesul ar putea avea implicații politice pentru Germania și Ucraina

Potrivit BBC, procesul de la Hamburg are implicații care depășesc răspunderea penală a suspecților, întrucât Germania a devenit unul dintre principalii furnizori de ajutor militar pentru Ucraina.

Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a folosit deja cazul Nord Stream pentru a susține oprirea sprijinului acordat Kievului.

Totodată, procesul ridică probleme juridice privind limitele acțiunilor militare în afara unei zone de război și statutul infrastructurii civile ca posibilă țintă.

Parchetul german a transmis BBC că sistemul judiciar funcționează independent de considerentele politice și că sabotajul reprezintă o infracțiune împotriva ordinii constituționale germane.

Serhii K. va fi primul suspect judecat în acest dosar. Eventuala reunire a cauzei sale cu cea a lui Volodymyr Zhuravlyov ar putea fi analizată ulterior, în funcție de evoluția procedurilor judiciare.

Deocamdată, acuzațiile formulate de procurorii germani nu au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar responsabilitatea statului ucrainean pentru sabotaj rămâne contestată.