“Pe măsură ce abordăm această temă, a securităţii cibernetice, nu o putem separa de un context regional mai amplu, care este definit, de peste patru ani, de războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei şi de toate consecinţele sale asupra Ucrainei, asupra tuturor statelor vecine Ucrainei şi asupra întregii Europe. Consecinţele războiului de agresiune – dronele, manipularea informaţiilor, dezinformarea – sunt toate efectele care se resimt nu numai în ţara mea, ci şi în ţări, precum România şi Republica Moldova. Ameninţările care emană din Federaţia Rusă nu se opresc la graniţele Ucrainei, ci îi afectează pe toţi ceilalţi. Acest lucru arată că securitatea celor trei state ale noastre este foarte interconectată. Aceasta este premisa de bază pe care construim cooperarea noastră. Privind din perspectiva Ucrainei, aş identifica trei piloni-cheie care definesc abordarea noastră faţă de cooperarea trilaterală cu România şi Moldova. Primul este securitatea şi rezilienţa. În timp ce Ucraina luptă pentru a-şi apăra propria suveranitate şi integritate teritorială, am acumulat o vastă experienţă şi, de asemenea, date în gestionarea diverselor elemente ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Suntem în măsură şi suntem dispuşi să împărtăşim această experienţă cu partenerii noştri şi credem că acest lucru le va consolida rezilienţa, dar şi capacitatea noastră de a răspunde în comun la ameninţările cu care continuăm să ne confruntăm”, a subliniat Prokopchuk, potrivit Agerpres.
Oficialul a punctat faptul că securitatea energetică şi conectivitatea reprezintă un alt pilon important al colaborării trilaterale.
“Al doilea pilon pe care l-aş identifica pentru această cooperare este conectivitatea şi securitatea energetică. Şi când vorbim despre conectivitate, este vorba despre rutele de transport, despre dezvoltarea infrastructurii, despre dezvoltarea interconexiunilor energetice între cele trei ţări ale noastre. Salvând aceste legături, putem contribui, de asemenea, în mod semnificativ la rezilienţa celor trei state. Al treilea pilon pe care aş dori să îl subliniez este integrarea în UE a Ucrainei şi a Republicii Moldova. Acesta este, din nou, un obiectiv strategic pentru ţările noastre. România este deja membră a Uniunii Europene şi a NATO şi este o ţară care ne poate împărtăşi experienţa sa şi care ne poate oferi sprijin pe măsură ce ne reformăm politicile naţionale în diverse domenii”, a menţionat ambasadorul Ucrainei în România.
În acelaşi context, demnitarul a vorbit şi despre importanţa Alianţei Cibernetice pentru Rezilienţă Regională, lansată în acest an în format Ucraina – Republica Moldova – România.
“Alianţa Cibernetică pentru Rezilienţă Regională a fost lansată, lansată oficial, la începutul acestui an, dar ideile acestei cooperări provin de la întâlnirea din 2022, la câteva luni după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Întâlnirea miniştrilor de externe şi a miniştrilor apărării a avut loc la Odesa, în septembrie 2022, unde am stabilit contururile acestei cooperări. De atunci, aceasta s-a dezvoltat. Acum avem sprijinul şi angajamentul, la nivelul preşedinţilor, în promovarea cooperării în acest format trilateral, precum şi angajamentul prim-ministrului. Aşadar, cred că, din nou, acesta este domeniul în care putem face multe pentru a ne ajuta reciproc şi a ne consolida unii pe alţii pe măsură ce ne confruntăm cu ameninţări comune în această regiune”, a susţinut Ihor Prokopchuk.
Ucraina, România şi Republica Moldova au semnat, pe data de 20 februarie 2026, un Memorandum de Înţelegere trilateral privind înfiinţarea Alianţei Cibernetice pentru Rezilienţă Regională, care are scopul de a consolida rezilienţa împotriva ameninţărilor cibernetice şi a ameninţărilor hibride cu componentă cibernetică.
Memorandumul a fost semnat, în cadrul Forumului Internaţional de Rezilienţă Cibernetică de la Kiev 2026, de către Centrul Naţional de Coordonare a Securităţii Cibernetice de pe lângă Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (NCSCC), Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică al României (DNSC) şi Agenţia de Securitate Cibernetică a Republicii Moldova (ASC).
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) organizează, în perioada 20 – 22 octombrie, alături de Bitdefender, ediţia din 2026 a Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), eveniment de referinţă pentru dialogul internaţional privind securitatea cibernetică.
Conferinţa beneficiază de sprijinul Agenţiei Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Centrului European de Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice (ECCC), Centrului Naţional de Coordonare NCC-RO şi al Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).
| Știri BVB