Potrivit confederaţiei sindicale, la dezbaterea din CSAT ar trebui să participe toate instituţiile cu atribuţii în domeniu, precum: Ministerul Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Consiliul Concurenţei.
În context, BNS menţionează că a luat act de faptul că şeful statului a promulgat Legea Nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare.
“Concret, legea vizează achiziţia a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Conform actului normativ, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra gaze naturale la un preţ de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempţiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ. Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacţie comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populaţiei, preţurilor energiei electrice, competitivităţii industriei româneşti şi atractivităţii României pentru investiţii, timp de şapte ani”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă preşedintelui României.
BNS consideră că această decizie legislativă poate genera cel puţin două scenarii cu efecte majore asupra României. Primul scenariu este cel în care preţul gazului pe piaţa liberă va fi mai mic decât preţul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege. În această situaţie, statul român ar cumpăra gazul la un preţ superior celui de piaţă şi ar trebui ulterior să îl valorifice într-un context de piaţă în care preţul ar putea fi mai mic. Diferenţa ar putea deveni astfel o pierdere pentru statul român, suportată, în ultimă instanţă, din bani publici.
Pe de altă parte, preţul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege echivalează cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul preţului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici şi producătorilor de energie termică.
În al doilea scenariu, costul suplimentar al gazului se transferă în economie şi în preţurile plătite de consumatori.
“Dacă luăm drept reper un preţ de 22,8 de euro/MWh (preţ reglementat acum pentru populaţie) şi îl comparăm cu preţul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creştere de 113% a preţului gazului, nu despre o ajustare marginală. Această diferenţă nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populaţie, pentru industrie şi pentru producţia de energie electrică”, arată liderii sindicali.
Mai mult, în cazul producţiei de energie electrică pe bază de gaze naturale, creşterea costului combustibilului se transmite în costul energiei produse şi, ulterior, în preţurile din economie. Astfel, pentru 1 MWH de energie electrică se consumă 2,5 MWH de gaze naturale. Asta înseamnă că 1 MWH de energie electrică ajunge la peste 120 de euro. Tarif care, conform practicilor din piaţa de energie, va reprezenta preţul minim al energiei active, la care se adaugă costurile de transport, distribuţie, accize, TVA şi certificate de emisii de carbon. Toate acestea însumate vor conduce la preţul de peste 180 de euro/ MWH la consumatorul final: industrial sau casnic.
Pe de altă parte, analiza BNS arată că există o creştere cu peste 100% a facturilor la căldură pentru populaţia care se încălzeşte în sistem centralizat pentru că gazele vor fi introduse în centralele pe cogenerare la un preţ dublu faţă de cel existent.
“Există şi o problemă mai largă, care depăşeşte nivelul facturii individuale. Stabilirea prin lege a unui preţ de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de şapte ani poate reprezenta un semnal economic şi investiţional extrem de important pentru piaţa românească. Într-o economie în care preţul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar şi de preţuri competitive. Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investiţiile să fie redirecţionate către alte pieţe, iar companiile care produc în România să îşi piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. În traducere, investitorii vor fugi şi vor închide fabricile, uzinele şi toate afacerile care astăzi plătesc taxe şi impozite la bugetul de stat şi asigură venituri pentru milioane de lucrători!”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
BNS consideră normal ca, atunci când este luată o decizie politică de asemenea anvergură, să existe şi o analiză temeinică la baza ei.
“România traversează mai multe crize suprapuse care generează creşteri de preţuri în energie, iar românii constată cu ochiul liber că Guvernul nu poate face faţă provocărilor unei pieţe libere (a se vedea cazul introducerii accizei dinamice la motorină, care în loc să reducă preţul la pompă a dus la o creştere a acestuia)”, adaugă liderii sindicali.
BNS consideră că este obligatoriu ca instituţiile cu atribuţii în domeniu să prezinte analize complete asupra efectelor acestei decizii politice, de achiziţie a gazelor naturale la preţul indicat mai sus, asupra facturilor la gaze naturale şi energie electrică, precum şi asupra inflaţiei, competitivităţii industriei şi asupra bugetului de stat. De asemenea, consideră necesar ca aceste rapoarte de analiză să fie însoţite de măsuri care trebuie aplicate pentru ca românii să nu se trezească cu creşteri de preţuri în facturile la energie.
BNS îi cere preşedintelui să dispună autorităţilor cu atribuţii în domeniu prezentarea analizelor de impact care să răspundă la mai multe întrebări privind: impactul preţului de 48,752 de euro/MWh asupra facturii finale plătite de consumatorii casnici de gaze naturale în perioada 2027-2034; impactul asupra preţului energiei electrice şi asupra bugetului de stat dacă preţul de piaţă al gazului va fi inferior celui de 48 de euro/MWh etc.
De asemenea, alte întrebări se referă la: pierderea potenţială pentru statul român; impactul asupra inflaţiei, industriei româneşti, costurilor de producţie şi investiţiilor străine directe.
“Care este beneficiul economic net pentru România în urma acestei decizii, după raportarea costurilor potenţiale pentru buget, consumatori şi economie? De ce a ales România să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom (49,9 TWh de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep), când ROMGAZ, companie a statului român, deţine jumătate din gazele care vor fi exploatate prin proiectul Neptun Deep? De ce a ales România să cumpere gaze naturale la preţul de 48,752 de euro/MWh, când estimările pentru 2027, la Bursa de gaze naturale din Olanda (TTF) sunt de 45 de euro pentru un MWH?”, sunt o serie de alte câteva întrebări adresate de BNS.
“Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori”, se arată în finalul scrisorii deschise.
| Știri BVB