-
Investițiile în distribuția energiei ar trebui să crească puternic din 2029-2030
-
Propunere de pact între ANRE, Ministerul Energiei și operatorii de rețea pentru finanțarea investițiilor
România ar putea deveni exportator net de energie electrică în 2027, iar prețurile electricității ar urma să scadă semnificativ în următorii ani, pe fondul investițiilor de miliarde de euro în capacități de producție regenerabilă și în stocare, consideră Corneliu Bodea, CEO Adrem. Potrivit calculelor sale, în jurul anului 2029, capacitățile solare și eoliene existente și aflate în dezvoltare, inclusiv cele ale prosumatorilor, ar putea genera anual 45-50 TWh, fără a lua în calcul hidroenergia, energia nucleară sau producția centralelor pe gaze. În acest context, România trebuie să accelereze electrificarea transporturilor și încălzirii și să modernizeze rețelele de distribuție, pentru a putea valorifica energia produsă și a evita exporturile la prețuri foarte mici sau chiar negative.
Corneliu Bodea estimează că România se apropie de o schimbare importantă a poziției sale pe piața regională a energiei electrice, pe măsură ce noi capacități de producție vor intra în funcțiune.
„Deja în 2026 eu mă aștept ca importurile de energie electrică, cantitativ mă refer, să fie undeva în intervalul 5-6%, de la peste 10% acum un an. Or, în 2027, o spun cu încredere, România va deveni exportator net de energie și asta este fundamental”, a declarat acesta. El a precizat că estimarea are în vedere condiții normale de funcționare a sistemului energetic, fără evenimente excepționale care să afecteze producția sau infrastructura.
Totuși, creșterea producției nu va elimina automat problemele pieței, deoarece România va continua să se confrunte cu dezechilibre între intervalele cu producție ridicată, în special la prânz, și cele cu cerere mare, precum orele de seară.
-
Bodea: Prețurile energiei electrice vor scădea semnificativ în următorii ani
Bodea consideră că actualele niveluri ridicate ale prețurilor energiei electrice nu vor putea fi menținute pe termen lung, în condițiile în care în România se investesc zeci de miliarde de euro în noi capacități de producție.
„Prețurile la energie electrică, în condiții normale, în care nu vine drona, nu explodează ceva, o să scadă semnificativ”, a afirmat acesta.
În opinia sa, unul dintre factorii decisivi va fi presiunea economică exercitată de investitorii în capacități regenerabile, care vor trebui să vândă energia produsă pentru a-și rambursa creditele și pentru a asigura rentabilitatea proiectelor.
„Gândiți-vă că se investesc în România multe miliarde de euro în generarea de electricitate. Toate aceste proiecte sunt finanțate bancar, prin structuri de finanțare. Gândiți-vă că toate aceste proiecte au marja de rentabilitate a lor în zona 50-60”, a explicat Bodea, referindu-se la niveluri de preț exprimate în euro/MWh. Acesta a arătat că, deși în anumite momente prețurile spot ajung la 300 de euro/MWh, evoluția pieței trebuie analizată pe perioade mai lungi.
„Nu există ca aceste capacități uriașe de generare, cu bănci, cu finanțatori în spate, să nu facă presiune pe a intra în piață. Ei, dacă stau, intră în default. Deci va fi o presiune uriașă pe vânzare”, a declarat el.
Bodea a atras atenția că investitorii care nu reușesc să își valorifice producția ar putea întâmpina dificultăți financiare, în timp ce companiile care integrează producția cu furnizarea către consumatorii finali vor avea avantaje.
El a indicat modele de afaceri precum cele ale Hidroelectrica, PPC, Engie, OMV și Premier, care au activități în mai multe segmente ale pieței energetice.
-
Capacitățile regenerabile ar putea ajunge la o producție de 45-50 TWh anual în jurul anului 2029
Potrivit calculelor prezentate de Corneliu Bodea, capacitățile fotovoltaice și eoliene existente în România, împreună cu cele aflate în dezvoltare și instalațiile prosumatorilor, ar putea atinge, în jurul anului 2029, o producție anuală potențială de 45-50 TWh.
„Eu am făcut un calcul și am luat toate regenerabilele ce există – solară și eoliană, și prosumatori, și ce știu eu că se execută în România. Și am depășit consumul național al României, am ajuns la 45-50 de terawați-oră, luând factorul de capacitate. Aici nu e hidro, aici nu e nimic nuclear, aici nu e nimic gaz”, a declarat acesta.
Estimarea are în vedere atât proiectele operaționale, cât și capacitățile despre care Bodea afirmă că sunt în curs de realizare. El consideră că finanțatorii acestor proiecte, inclusiv băncile și fondurile de investiții, vor exercita o presiune puternică pentru comercializarea energiei produse.
În acest context, concurența dintre producători ar putea determina reducerea prețurilor în anumite intervale, mai ales atunci când producția regenerabilă este ridicată.
-
„Noi trebuie să investim în electrificare”
Corneliu Bodea susține că România trebuie să pregătească încă de acum creșterea consumului intern de energie electrică, în special prin electrificarea transporturilor și a încălzirii.
În caz contrar, dezvoltarea rapidă a producției regenerabile ar putea conduce la surplusuri importante în anumite intervale orare, când și țările vecine dispun de cantități mari de energie.
„Noi trebuie să investim în electrificare ca să putem utiliza și crește consumul, pentru că noi la prânz vindem, o să vindem la bulgari ieftin, să luăm seara scump?”, a întrebat Bodea.
Acesta a explicat că exporturile la prețuri negative sau oprirea capacităților de producție ar reduce eficiența economică a investițiilor realizate. „În primul rând, vom avea nevoie de o creștere a consumului, pentru că să începi să exporți într-o regiune care s-ar putea să fie inundată în anumite ore o să fie o problemă și atunci ajungem la prețuri negative. Să le oprești înseamnă neutilizarea activului”, a afirmat el.
În opinia sa, electrificarea ar permite României să utilizeze o parte mai mare din energia produsă intern și să reducă dependența de importurile realizate în intervalele cu consum ridicat.
„România ar trebui să facă tot ce depinde de ea pentru a electrifica transportul și încălzirea”, a subliniat Bodea.
Acesta consideră că tehnologiile electrice oferă avantaje importante de eficiență energetică în transport și încălzire, comparativ cu anumite tehnologii bazate pe combustibili fosili.
-
Stocarea energiei va reduce dependența de centralele pe gaze în formarea prețurilor
Întrebat cum ar putea scădea prețurile energiei în condițiile în care centralele pe gaze naturale continuă să influențeze prețul marginal pe piața angro, Bodea a invocat dezvoltarea capacităților de stocare, precum și creșterea producției hidro și eoliene.
Acesta estimează că România ar putea dispune de peste 3.000-4.000 MW de capacități de stocare, cu un rol important în echilibrarea producției și consumului.
„Gândiți-vă la stocare. Gândiți-vă că noi vom avea peste 3.000-4.000 de megawați în stocare. Vor fi foarte importanți, pentru două-trei ore, să zicem două ore”, a declarat el.
Potrivit lui Bodea, investitorii în baterii vor trebui să comercializeze energia pentru a-și recupera investițiile și pentru a rambursa finanțările contractate.
În același timp, pe măsură ce energia regenerabilă și cea stocată vor acoperi o parte mai mare a cererii, centralele pe gaze ar putea funcționa mai puțin în anumite intervale, reducându-se astfel influența lor asupra prețului pieței. „Atâta timp cât prețul gazului va rămâne la nivelul la care este astăzi, avem o problemă. Atâta timp cât depindem de gaz. Pe măsură ce investim în hidro, în stocare, lucrurile se vor schimba. Investim foarte mult în eolian, eolianul va juca un rol”, a afirmat Bodea.
Acesta consideră că și politica de operare a Hidroelectrica ar putea suferi modificări, în condițiile în care creșterea producției fotovoltaice va face mai puțin avantajoasă producerea energiei hidro în anumite intervale ale zilei.
În opinia sa, hidrocentralele ar putea avea un rol mai important în echilibrarea sistemului, însă această responsabilitate nu ar trebui să revină exclusiv Hidroelectrica.
-
Investițiile în distribuția energiei ar trebui să crească puternic din 2029-2030
Electrificarea economiei va necesita investiții majore în infrastructura de distribuție, în special în rețelele de joasă tensiune, consideră Bodea. „Electrificarea, din calculele noastre, va însemna regândirea și redimensionarea întregii infrastructuri de distribuție și va începe cu joasă tensiune”, a declarat acesta.
Potrivit lui Bodea, modernizarea rețelelor va presupune lucrări extinse de înlocuire a conductoarelor, creștere a capacității și adaptare a infrastructurii existente la noile cerințe de consum. „De aceea noi credem că, în mod normal, dacă deciziile vor fi corecte, începând cu 2029-2030, investițiile în distribuție ar trebui să explodeze”, a afirmat el.
Creșterea numărului de prosumatori, dezvoltarea centralelor regenerabile descentralizate și extinderea consumului electric vor pune o presiune suplimentară asupra rețelelor. În acest context, operatorii de distribuție vor trebui să investească atât în capacitatea fizică a infrastructurii, cât și în automatizare, digitalizare și flexibilitate.
-
Propunere de pact între ANRE, Ministerul Energiei și operatorii de rețea pentru finanțarea investițiilor
Corneliu Bodea propune încheierea unui pact între operatorii de transport și distribuție, Ministerul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin care o parte din scăderea viitoare a prețurilor energiei să fie direcționată către investițiile în rețele.
El consideră că majorarea imediată a tarifelor de distribuție ar fi dificil de susținut în condițiile actualelor prețuri ridicate ale energiei. „Trebuie să acceptăm faptul că, la nivelul prețurilor din energie astăzi, este neproductiv să vii să crești tarifele”, a declarat acesta.
În schimb, odată cu reducerea prețului energiei propriu-zise, o parte din beneficiul obținut ar putea finanța modernizarea infrastructurii, astfel încât factura finală să scadă în continuare. „Aș propune chiar un pact care ar trebui făcut acum între operatorii de rețele, transport, distribuitori, Ministerul Energiei și ANRE, pentru o asumare ca, pe măsura atingerii unor scăderi de preț, să se înceapă o creștere de tarif dedicată investițiilor, în așa fel încât pentru consumatorul final să fie o relaxare”, a explicat Bodea.
El a oferit un exemplu: dacă prețul energiei scade de la 100 la 70 de euro, o parte din reducere ar putea fi alocată tarifului destinat investițiilor. Bodea a apreciat că ar fi putut fi identificate și soluții prin care investițiile să fie realizate în prezent, cu recunoașterea ulterioară a costurilor în tarife.
-
Contoarele inteligente și tarifele dinamice, necesare pentru valorificarea energiei ieftine
O componentă esențială a electrificării va fi automatizarea rețelelor și instalarea contoarelor inteligente, pentru ca populația și companiile să poată beneficia de tarife adaptate evoluției prețurilor de pe piață.
„Pentru ca să putem să dăm prețuri dinamice, trebuie să automatizăm infrastructura, să punem contoare inteligente. Trebuie să facem prețuri dinamice pentru ca omul să-și încălzească casa la prânz și să beneficieze de tariful de la prânz”, a declarat Bodea. Acesta consideră că adaptarea consumului la intervalele cu producție ridicată de energie regenerabilă va deveni tot mai importantă.
În același timp, Bodea a atras atenția asupra diferențelor dintre prețurile energiei plătite de populație și cele suportate de industrie. „Cred că suntem singura țară din Europa, din lume, cred, care are prețuri mai mici la populație și mai mari la industrie. Va trebui să corectăm asta”, a afirmat el. Potrivit acestuia, politicile energetice trebuie să protejeze consumatorii casnici, dar și să asigure condiții competitive pentru industrie.
-
Adrem are contracte cu distribuitorii de energie până în 2029 și pregătește extinderea europeană
În ceea ce privește activitatea grupului Adrem, Corneliu Bodea a declarat că investițiile în infrastructura de transport și distribuție a energiei reprezintă unul dintre principalii factori de creștere ai companiei.
Grupul este implicat în proiecte cu principalii operatori de distribuție din România, inclusiv Rețele Electrice, Delgaz Grid, Distribuție Energie Oltenia și Distribuție Energie Electrică România.
„Avem proiecte în derulare pentru aproape toată perioada de reglementare, deci suntem contractați împreună cu distribuitorii pentru 2027, 2028, 2029”, a declarat Bodea.
Acesta a explicat că Adrem își propune să își diversifice activitatea atât prin extinderea serviciilor oferite, cât și prin dezvoltarea pe alte piețe europene. Compania analizează achiziții în Bulgaria, Ungaria și Balcani, dar poartă discuții și pentru extinderea în Europa Centrală și de Nord, inclusiv pe piețe precum Germania, Țările de Jos, Finlanda și Suedia.
Potrivit lui Bodea, strategia vizează achiziția unor companii relativ mici, care activează în domenii similare și care pot fi dezvoltate ulterior.
-
Achiziția Electro Echipamente Industriale și obiectivul de un miliard de lei
Adrem se apropie de finalizarea achiziției grupului Electro Echipamente Industriale, format din trei companii, cu o cifră de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro și 250 de angajați. Bodea a precizat că au fost obținute aprobările necesare pentru tranzacție, inclusiv cele privind concurența și finanțarea bancară.
Achiziția va permite Adrem să își extindă competențele în lucrările de înaltă tensiune, să intre în producția de echipamente electrice și să își consolideze prezența în vestul României, în special în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin.
Grupul achiziționat include și o activitate de producție de echipamente electrice și tablouri de automatizare și distribuție, pe care Adrem intenționează să o dezvolte.
Bodea estimează că Electro Echipamente Industriale va contribui cu aproximativ 20% la cifra de afaceri a Adrem în 2027. „Cred că în intervalul 2027-2028 vom atinge cifra de afaceri de un miliard de lei. Ținta noastră este și circa 2.000 de angajați”, a afirmat acesta.
În paralel, Adrem își diversifică activitatea către sectorul apei, unde a dezvoltat o soluție proprie de management al activelor pentru infrastructura apelor uzate. Compania are deja un prim contract pentru implementarea acestei soluții și urmărește extinderea produsului la nivel național și ulterior pe alte piețe.
Bodea a mai precizat că Adrem investește în modernizarea capacităților proprii, în echipamente, digitalizare și securitate cibernetică, inclusiv în contextul cerințelor Directivei NIS2.
Potrivit acestuia, bugetul IT al companiei pentru 2026 este de aproximativ șapte ori mai mare decât cel din 2022, iar investițiile și serviciile dedicate securității cibernetice reprezintă aproximativ 400.000 de euro anual.
Strategia Adrem urmărește astfel atât valorificarea investițiilor anticipate în rețelele energetice din România, cât și reducerea dependenței de o singură piață geografică, prin diversificare și extindere internațională.