Fostul preşedinte brazilian Fernando Collor de Mello (1990-1992), închis săptămâna trecută pentru corupţie, va putea să îşi execute pedeapsa în arest la domiciliu din motive “umanitare”, a anunţat joi un judecător, notează AFP, potrivit Agerpres.
Primul preşedinte brazilian ales prin vot universal şi direct după dictatura militară dintre anii 1964-1985, Collor de Mello, 75 de ani, a început să execute o pedeapsă de aproape nouă ani pentru primire de mită între 2010 şi 2014 în timp ce era senator.
De la arestare, el se află într-o “aripă specială” a unei închisori din Maceio (nord-est), fieful său electoral, unde beneficiază de o celulă individuală, dată fiind “condiţia sa de ex-preşedinte”.
Avocaţii săi solicitaseră plasarea lui în arest la domiciliu din motive de sănătate. El suferă de boala Parkinson.
Judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă a admis această cerere, invocând “starea gravă de sănătate” a lui Collor, “vârsta sa şi nevoia unui tratament specific”. Fostul preşedinte va trebui să predea paşaportul său şi să poarte o brăţară electronică la gleznă, a adăugat magistratul.
Alegerea lui Collor de Mello în 1989 suscitase speranţe imense, după anii de plumb ai regimului militar, însă noul preşedinte a demisionat la mijloc de mandat, în 1992, după ce parlamentul deschisese împotriva sa o procedură de destituire pentru corupţie pasivă.
Fostul preşedinte a fost condamnat în 2023 într-un mega-scandal scos la lumină de ancheta tentaculară “Lava Jato”, care a zguduit scena politică braziliană timp de un deceniu.
Senator de centru-dreapta între 2006 şi 2022, el a fost găsit vinovat de primirea de mită între 2010-2014 pentru a facilita ‘în mod ilegal’ semnarea unor contracte între o firmă a BTP şi o filială a companiei petroliere publice Petrobras.
El nu este primul fost lider brazilian care a avut probleme cu justiţia.
După sfârşitul regimului militar, patru din cei şapte preşedinţi brazilieni au fost la un moment dat condamnaţi, închişi sau destituiţi.