Europa trebuie să își consolideze suveranitatea tehnologică și să investească mai mult în securitate cibernetică, inteligență artificială și protecția infrastructurilor critice, în condițiile în care atacurile cibernetice reprezintă o amenințare nu doar pentru sistemele informatice, ci și pentru economie, serviciile publice și democrație, a declarat marți vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026). Potrivit acestuia, administrația publică a reprezentat 32% dintre incidentele analizate în cel mai recent raport ENISA, iar 73% dintre organizațiile vizate au fost considerate esențiale sau importante conform directivei NIS2.
„Atacul cibernetic nu mai este doar un atac împotriva sistemului informatic. Poate fi un atac împotriva economiei noastre, a serviciilor publice, a securității noastre și chiar a democrației. Când un spital nu mai poate funcționa, când o instituție publică este paralizată sau când o companie își pierde accesul la sistemele sale, consecințele sunt resimțite de oameni reali”, a declarat Victor Negrescu, într-un mesaj video transmis participanților la conferință.
Europarlamentarul a avertizat că amenințările cibernetice, dezinformarea și atacurile hibride sunt utilizate tot mai frecvent pentru destabilizarea societăților, în actualul context geopolitic.
„Europa nu își poate permite să fie dependentă digital și vulnerabilă strategic. Trebuie să ne consolidăm suveranitatea tehnologică, dar suveranitatea nu înseamnă izolare. Înseamnă a avea capacitatea de a ne dezvolta propriile tehnologii, de a ne proteja infrastructura și de a coopera cu partenerii noștri dintr-o poziție de forță”, a subliniat acesta.
-
Negrescu: Europa nu devine mai sigură doar prin adoptarea mai multor reglementări
Vicepreședintele Parlamentului European a atras atenția că legislația europeană în domeniul securității cibernetice trebuie să producă rezultate concrete, nu doar obligații administrative suplimentare pentru companii și instituții.
„Am adoptat, deja, legi europene importante, inclusiv NIS2, DORA și Actul privind Reziliența Cibernetică, dar vreau să insist asupra unui aspect pe care îl consider crucial: Europa nu devine mai sigură doar prin adoptarea mai multor reglementări. Devenim mai siguri atunci când aceste reglementări funcționează în practică”, a afirmat Negrescu.
Potrivit acestuia, companiile au nevoie de reguli clare, instituțiile publice de resurse și expertiză, iar specialiștii în securitate cibernetică de instrumente care să le permită intervenții rapide și eficiente.
„Companiile noastre au nevoie de claritate, nu de birocrație inutilă. Instituțiile noastre publice au nevoie de expertiză și de resurse, iar specialiștii noștri în securitate cibernetică au nevoie de instrumentele necesare pentru a acționa rapid și eficient”, a punctat europarlamentarul.
-
Bugetul UE pentru 2028–2034, esențial pentru investițiile în securitate cibernetică
Victor Negrescu a susținut că securitatea cibernetică trebuie să devină o prioritate a investițiilor europene, inclusiv în cadrul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034.
Acesta a precizat că a propus în Parlamentul European creșterea finanțării pentru securitatea cibernetică, protecția infrastructurii critice și Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC), cu sediul la București.
„Sunt deosebit de mândru că România găzduiește astfel de instituții europene importante, pentru care am luptat să aibă biroul la București, însă a găzdui instituții europene nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că ele dispun de resurse, de responsabilități, dar și de capacitatea de a livra rezultate”, a declarat Negrescu.
El a încurajat autoritățile și reprezentanții industriei din România să susțină activ la Bruxelles alocarea unor fonduri europene mai consistente pentru acest domeniu.
„Negocierile privind bugetul multianual pentru perioada 2028–2034 vor fi esențiale și vă încurajez pe toți să colaborați pentru a vă asigura că România face lobby activ la Bruxelles pentru acest obiectiv important”, a spus oficialul european.
-
România poate deveni un hub european pentru securitate cibernetică și inteligență artificială
Victor Negrescu consideră că România are oportunitatea de a deveni un centru european important pentru dezvoltarea tehnologiilor de securitate cibernetică și inteligență artificială, prin valorificarea prezenței ECCC la București și a proiectului AI Factory.
„România nu trebuie doar să participe la transformarea digitală a Europei. România trebuie să o modeleze și avem talentul necesar pentru a face acest lucru”, a afirmat europarlamentarul.
El a amintit organizarea celei de-a patra ediții a Zilei Digitale a României în Parlamentul European, eveniment care a reunit cercetători, universități, antreprenori, companii și decidenți europeni.
Totodată, Negrescu a precizat că a susținut dezvoltarea proiectului AI Factory și cooperarea dintre partenerii implicați.
„Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică și AI Factory oferă României o oportunitate reală de a deveni un hub european pentru securitate cibernetică și Inteligență Artificială”, a subliniat acesta.
-
Inteligența artificială poate preveni atacurile, dar le poate face și mai sofisticate
Europarlamentarul a atras atenția asupra dublei utilizări a inteligenței artificiale în domeniul securității cibernetice.
Pe de o parte, AI poate contribui la identificarea rapidă a amenințărilor, prevenirea incidentelor și consolidarea sistemelor de protecție. Pe de altă parte, aceleași tehnologii pot fi utilizate pentru dezvoltarea unor atacuri mai sofisticate și mai dificil de detectat.
„AI ne poate ajuta să detectăm amenințările mai rapid, să prevenim atacurile și să consolidăm sistemele noastre de securitate. Poate, de asemenea, face atacurile cibernetice mai sofisticate, mai accesibile și mai greu de identificat”, a explicat Negrescu.
„Nu putem construi viitorul Europei în domeniul AI fără a construi, în același timp, capacitățile sale de securitate cibernetică”, a adăugat acesta.
-
Negrescu salută crearea funcției de ministru-delegat pentru Digitalizare și Politici de AI, dar cere un buget adecvat
În mesajul transmis conferinței, Victor Negrescu a salutat crearea unui post de ministru-delegat pentru Digitalizare și Politici de AI, avertizând însă că eficiența noii funcții va depinde de resursele financiare și de capacitatea de coordonare.
„Această funcție va deveni relevantă doar dacă adăugăm pe deasupra un buget adecvat, o coordonare eficientă și o mai bună utilizare a fondurilor UE”, a declarat acesta. Europarlamentarul a subliniat și necesitatea investițiilor în cercetare, companii europene, start-up-uri și pregătirea specialiștilor.
„Nu putem cere Europei să devină mai sigură, mai competitivă și mai independentă, reducând în același timp resursele necesare pentru a atinge aceste obiective”, a afirmat Negrescu. El a pledat pentru consolidarea parteneriatelor dintre guverne, instituții europene, autorități de securitate cibernetică, cercetători și sectorul privat. „Amenințările cibernetice nu se opresc la granițe. Nici cooperarea noastră nu ar trebui să se oprească”, a spus vicepreședintele Parlamentului European.
-
Bucharest Cybersecurity Conference 2026, organizată la București în perioada 20–22 octombrie
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), alături de Bitdefender, organizează în perioada 20–22 octombrie ediția din 2026 a Bucharest Cybersecurity Conference.
Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor europene și internaționale, lideri din industrie, experți și reprezentanți ai mediului academic.
Programul include prezentări ale experților, dezbateri, mese rotunde, workshop-uri și exerciții practice, cu accent pe prevenirea, identificarea și gestionarea amenințărilor cibernetice.
Conferința este organizată cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC), Centrului Național de Coordonare NCC-RO și Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).
| Știri BVB