Restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere au determinat o scădere puternică, cu 81.982 (16,5%), a numărului de firme active care încă aplică acest regim de impozitare, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la ANAF și Ministerul Finanțelor.
Astfel, la începutul lunii mai, numărul de microîntreprinderi active era de 413.466 firme, în scădere de la 495.448 în decembrie.
Un număr mai mic de microîntreprinderi a fost înregistrat doar la finalul anului 2012, potrivit Profit.ro.
Pentru cererea de plată 3 din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro, Comisia Europeană a cerut scăderea pragului la microîntreprinderi, reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS) și a companiilor din energie. Comisia Europeană a cerut României reducerea substanțială a plafonului de încadrare ca microîntreprindere, de la 500.000 de euro în prezent.
Jalonul 206 din PNRR impune intrarea în vigoare a modificărilor la Codul Fiscal, reducând treptat domeniul de aplicare a regimului fiscal special pentru microîntreprinderi.
Ministrul Finanțelor și premierul au spus că nu sunt de acord cu această scădere și că vor negocia cu reprezentanții Comisiei Europene, în contextul în care deja au fost introduse măsuri fiscale mai împovărătoare pentru microîntreprinderi.
Guvernul a introdus deja o taxare mai mare, de 3% pe cifra de afaceri pentru firmele cu afaceri între 60.000 și 500.000 de euro și, în plus, a stabilit că pragul de încadrare în acest regim se stabilește pentru toate întreprinderile legate. Printr-un nou proiect de OUG adoptat pe 28 martie (al treilea din ultimele șase luni pentru micii antreprenori), MFP a adus unele clarificări referitoare la ce înseamnă întreprinderi legate. Astfel, cei care au peste 25% în mai multe firme, iar afacerile acestora depășesc afaceri de 500.000 de euro, vor trece cu toate firmele la impozitul pe profit (16%).
Întrebat de ce nu a fost aprobată a treia cerere de plată din planul de redresare și reziliență al României și care ar fi condițiile de aprobare, Saul Louis GOULDING, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru facilitatea de redresare și reziliență, ne-a transmis: “La 15 decembrie 2023, România a depus a treia cerere de plată în cadrul Planului său de redresare și reziliență (PNRR) pentru o plată de aproximativ 2 miliarde euro în granturi și împrumuturi, privind un total de 68 de etape și 6 ținte. În prezent, se lucrează la evaluarea acestei a treia cereri de plată și, așa cum este cazul tuturor statelor membre, Comisia continuă să lucreze îndeaproape cu autoritățile române. Așa cum este cazul pentru toate cererile de plată, nu vom specula cu privire la rezultatul unei evaluări cât timp această evaluare este în curs. Vom comunica cu privire la această chestiune numai după ce serviciile Comisiei își vor finaliza evaluarea și aceasta a fost adoptată.”
Céline Gauer, Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), a subliniat că restrângerea regimului pentru microîntreprinderi trebuie să aibă loc rapid: “Trebuie să avem un impact semnificativ, ceea ce înseamnă o scădere rapidă a pragului pe microîntreprinderi, cu mult înainte de 2026”.
Ea a arătat că România este în procedura de deficit excesiv, problemă care nu va dispărea, iar această problema trebuie abordată, reforma fiscală fiind absolut critică.