Impozitarea microîntreprinderilor a fost un imperativ asumat în negocierile cu Comisia Europeană, obligație asumată prin PNRR, a declarat Remus Borza, Președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri Liberali, la DC NEWS, despre măsurile luate de Guvern privind microîntreprinderile.

“Nu am crescut cotele mari, nici cota unică pe profit de 16%, nici la TVA nu am umblat, nici impozitul pe dividend, 10% a rămas și impozitul pe venit, unde s-a umblat… aici a fost un imperativ asumat în negocierile cu Comisia Europeană, obligație asumată prin PNRR, pe zona de microîntreprinderi. Comisia Europeană ne-a cerut să coborâm pragul la 250 de mii și totuși l-am lăsat la 500 de mii de euro. În ceea ce privește impozitul de 1%, respectiv de 3%, să fim onești….”, a declarat Remus Borza la DC NEWS.

“L-ați mărit de 3 ori. Le-ați desființat (microîntreprinderile n.r.)”, a intervenit jurnalistul Bogdan Chirieac.

“Vă rog să vă aduceți aminte că până în 2021 acel impozit de 3% pe microîntreprinderi exista doar că până în 2021 în decembrie aveam 1% impozit pe cifra de afaceri la microîntreprinderile cu un angajat sau mai mulți angajați și 3% pe microîntreprinderile fără niciun salariat”, a spus Remus Borza.

“În Ordonanța ticăloșiei, dată între Crăciun și Anul Nou, hoțește, ați desființat microîntreprinderile”, a punctat Bogdan Chirieac.

“Nu le-am desființat, sunt peste 400.000 de mii de microîntreprinderi”, a declarat Remus Borza.

“Ba da, le-ați desființat majoritatea. Dacă ai o întreprindere cu impozit de 16%, așa ați trecut în Ordonanță, și o întreprindere se cumulează cifra de afaceri a celor două întreprinderi și dacă este peste 500 de mii microîntreprinderea trece la impozit de 16%. Deci asta e o ticăloșie, una dintre cele multe din Ordonanța ticăloșiei, că de aia i se spune așa”, a spus Bogdan Chirieac.

“Ca patron de microîntreprinderi mi-e greu să vă combat pentru că aveți o abordare subiectivă…. dar s-a ales răul cel mai mic”, a conchis Remus Borza.

În luna decembrie, Ministerul Finanțelor a restrâns sfera de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit Proiectului Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, publicat astăzi.

De la 1 ianuarie 2024, impozitul pe venitul microîntreprinderii se calculează astfel:

De asemenea, rămân în vigoare alte condiții pentru încadrarea firmei la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii, cum sunt:

• firma are cel puţin un salariat. O firmă nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă îndeplinește condiția de a angaja cel puțin un salariat în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării firmei.
• poate să aibă și angajați part-time, dar care fac împreună măcar o normă întreagă. Microîntreprinderea poate avea contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, cu remunerație măcar de nivelul salariului minim brut.
• a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte condițiile şi/sau nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligaţie potrivit legii, firma datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită oricare dintre aceste condiţii, potrivit Startup Cafe.

2. Câte o microîntreprindere de patron

Un patron/asociat poate deține doar o singură microîntreprindere (în loc de trei microîntreprinderi, cum era până acum), iar celelalte firme pe care le are trec la impozit pe profit (16%).

3. Microîntreprinderi legate

Prin OUG 115/2023, Guvernul a reglementat ca – în cazul în care o microîntreprindere se găsește în relații speciale cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate» (definite potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii) – condiția referitoare la stabilirea valorii plafonului cifrei de afaceri de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.

În Legea 346/2004 sunt mai multe cazuri în care se pot găsi întreprinderile legate. De exemplu, o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective. De asemenea, pot fi raporturi între firmele legate și prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord. În acest caz, pentru a fi considerate întreprinderi legate mai trebuie ca aceste firme să aibă activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.