Dezvoltarea universului investițional și introducerea unor noi clase de active pentru fondurile de pensii răspund unei recomandări cheie din studiul CFA Institute– nevoia de diversificare reală și de asumare controlată a riscului pentru maximizarea performanței pe termen lung
Un raport de cercetare al CFA Institute din Statele Unite ale Americii, intitulat „Reducerea riscurilor din sistemele globale de pensii”, analizează cele mai bune practici pentru asigurarea unor sisteme de pensii viabile și sustenabile.
Protecția socială rămâne unul din cele mai importante deziderate ale unui stat modern. Datorită evoluțiilor demografice și a altor factori care pot influența semnificativ în viitor raportul dintre forța de muncă și persoanele care vor necesita asistență socială, cum ar fi inteligența artificială, statele sunt din ce în ce mai preocupate de impactul costurilor de protecție socială asupra economiilor lor. În acest context, raportul de cercetare analizează câțiva indicatori-cheie, cum ar fi: rata fertilității, rata de dependență dintre persoanele asistate social (peste 64 de ani sau sub 15 ani) și cele active sau potențial active (cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani) și povara fiscală cu asistența socială ca procent din produsul intern brut.
În ceea ce privește evoluțiile demografice, raportul observă că rata fertilității este în continuă scădere, înjumătățindu-se în ultimii 60 de ani, de la 3,3 la 1,6 (media țărilor OCDE). Deși în România rata fertilității a înregistrat un declin mai puțin spectaculos (de la 2 la 1,8), aceasta rămâne sub rata de înlocuire, ceea ce va influența în viitor rata de dependență a persoanelor inactive de cele active. În prezent, în România rata de dependență este la media OCDE (53%), indicator care însă ne arată și alte dezechilibre din piața muncii de la noi din țară, respectiv faptul că durata vieții active este cea mai scăzută din Uniunea Europeană, fiind cu 5 ani sub această medie (conform raportului Pension Adequacy Report, Comisia Europeană, 2024).
În aceste condiții, nu este de mirare că efortul financiar pentru plata pensiilor va crește în viitor, până la 15-16% din produsul intern brut în anul 2050 (estimări Banca Mondială), mult peste media țărilor OCDE (10%). Astfel, și rata de înlocuire a venitului din pensie ca procent din ultimul salariu va scădea semnificativ, de la 80% la 60-65%.
Pentru mai multe informații privind sistemul de pensii din România, se poate consulta studiul “Sistemul de pensii din România – Între echitate, sustenabilitate și performanță”, realizat de Asociației CFA România, privind viitorul sistemului de pensii, disponibil la adresa: https://generatiaindependenta.ro/wp-content/uploads/2025/01/INTEGRAL-SISTEMUL-DE-PENSII-2025.pdf
Concluzia este una singură: un comportament responsabil din partea fiecăruia dintre noi, implică mai multă preocupare pentru economisire pe termen lung prin diverse instrumente financiare, inclusiv prin fonduri de pensii private.
În ceea ce privește fondurile de pensii private, cercetarea CFA Institute face o serie de recomandări, pe care le analizăm mai jos, prin prisma sistemului de pensii private din România.
Structura de investiții a fondurilor de pensii private din România a cunoscut în ultimii ani o tendință pozitivă de diversificare, odată cu evoluția reglementărilor. Deși portofoliile rămân dominate de titluri de stat românești, recent a fost extins universul investițional către instrumente listate în state membre OCDE, nu doar cele din Spațiul Economic European, ceea ce permite în practică o diversificare geografică mult mai extinsă. De asemenea, s-a permis investiția în fonduri de “private equity” și alte instrumente alternative, în limite prudente. Astfel, se creează premisele unei politici investiționale mai robuste, cu o mai bună aliniere între profilul pasivelor (viitoarele obligații de plată către participanți) și structura activelor. Dezvoltarea universului investițional și introducerea unor noi clase de active răspund unei recomandări cheie din studiul CFA Institute – nevoia de diversificare reală și de asumare controlată a riscului pentru maximizarea performanței pe termen lung.
Un alt element esențial pentru performanța sustenabilă a sistemului este buna guvernanță la nivelul administratorilor de pensii. Într-un sistem bazat pe contribuții definite (“defined contribution”), cum este cel din România, responsabilitatea investițională revine în mare parte administratorului – motiv pentru care independența, transparența decizională și calitatea proceselor de management devin critice. Cercetarea CFA Institute atrage atenția că un cadru solid de guvernanță reduce riscurile de decizii suboptime, conflicte de interese sau alocări inadecvate ale capitalului. În România, consolidarea rolului comitetelor de investiții, transparența în raportarea performanței și costurilor, precum și utilizarea unor benchmark-uri relevante, pot contribui la profesionalizarea și maturizarea sectorului. Totodată, o guvernanță eficientă presupune și o relație activă cu autoritatea de supraveghere care să încurajeze inovația prudentă, protejând în același timp interesele pe termen lung ale participanților.
Raportul de cercetare al CFA Institute, poate fi studiat pe larg fiind disponibil la adresa: https://rpc.cfainstitute.org/sites/default/files/docs/research-reports/knox_rf_brief_deriskingglobalpensionsystems_online.pdf
„Un comportament responsabil ne obligă să avem în vedere sustenabilitatea sistemului public de pensii, unde se impun reforme și măsuri, atât pe termen scurt cât și mai lung. Sperăm, prin aceste cercetări, să contribuim la rezolvarea unui aspect extrem de important pentru viața socială din România și vă invităm să urmăriți și celelalte materiale ale Asociației CFA România pe tema pensiilor”, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte al Asociației CFA România.
„Fondurile de pensii private din România au obținut un randament mediu anual net de peste 7% de la lansare, semnificativ peste rata inflației, un rezultat excelent într-un cadru investițional inițial restrictiv. Studiul CFA Institute ne arată că pentru randamente solide avem nevoie de politici de investiții adaptate pe termen lung și de o guvernanță riguroasă – exact direcția în care România trebuie să facă pași importanți”, declară Cosmin Paraschiv, CFA membru în Consiliul Director al Asociației CFA România.
DESPRE CENTRUL DE CERCETARE ȘI POLITICI AL CFA INSTITUTE
Centrul de Cercetare și Politici al CFA Institute reunește expertiza CFA Institute alături de o comunitate diversă și interdisciplinară de specialiști care colaborează pentru a aborda probleme complexe. Activitatea sa este ghidată de perspectiva practicienilor și de puterea de a reuni părțile interesate, imparțialitatea și credibilitatea CFA Institute, a cărui misiune este de a conduce profesia de investiții la nivel global, promovând cele mai înalte standarde de etică, educație și excelență profesională, în beneficiul final al societății.
Pentru mai multe informații, vizitați: https://rpc.cfainstitute.org/en/
Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociația CFA România este una dintre cele peste 160 de societăți membre ale CFA Institute, și are misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.
În prezent, Asociația CFA România are peste 270 de membri, deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Comunitatea CFA mai cuprinde și aproximativ 140 de candidați la unul din nivelurile de examinare. Profesioniștii care sunt membri ai Asociației CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.
| Știri BVB