Acesta a subliniat că legile europene permit acordarea de sprijin marilor consumatori industriali, însă trebuie luate măsuri care să nu afecteze deficitul.
“La consumatorii industriali, acolo mi se pare că e problema. Acolo legile europene ne lasă să dăm sprijin. Cum? Până acum aveam reducerea la certificate de CO2, reduceri la certificatele verzi. Nu le folosim la maxim, cum ne permit legile europene, deci, am putea aici să creştem sumele alocate pentru aceste reduceri. Problema, evident, oricând vorbim de sume, Ministerul de Finanţe nu va fi foarte fericit, pentru că are în continuare presiune pe deficitul bugetar. Se fac eforturi să ne atingem ţinta de deficit bugetar, cred că e 6% din PIB pe anul ăsta, la anul trebuie să reducem la 5%. Deci, Ministerul de Finanţe va fi, cred eu, reticent să accepte orice măsuri care împovărează bugetul, îi reduc veniturile sau îi cresc cheltuielile. Teoretic, asta putem s-o facem şi eu sper că totuşi vom face lucrul ăsta pentru marii consumatori de energie. (…) Sunt efecte în toată economia dacă nu reuşim să reducem costurile de energie pentru marii consumatori. Regulile europene acum sunt mai permisive, permit subvenţionarea costurilor de distribuţie şi transport, dar, din nou, pentru asta trebuie să ai bani. Germania pune un miliard de euro în aceste reduceri. Nu cred că România va fi capabilă să facă ceva similar. Şi, atunci, la ce mă gândesc eu şi discutăm cu Ministerul Energiei şi la un moment dat vom discuta şi cu Finanţele? Să venim cu ceva garanţii de stat, mai degrabă, deci nişte măsuri care nu au un impact direct în buget”, a explicat şeful autorităţii de concurenţă.
În opinia sa, acordându-se aceste garanţii de stat, producătorii de regenerabile vor livra energie mai ieftină marilor consumatorilor industriali.
“Dând garanţia asta de stat, dând mai mare încredere producătorilor de regenerabile, căci pentru ei o să fie ţintită măsura asta, ei or să poată să livreze energie mai ieftină către marii consumatori. Iarăşi, un mecanism care e prevăzut de legislaţia europeană. Ne uităm să vedem ce ţări au mai făcut ceva similar. Ne uităm la exemplul din Spania. Deci, repet, genul acesta de măsură ar avea avantajul că nu are un impact bugetar direct”, a menţionat el.
Chiriţoiu a subliniat că deocamdată sunt doar discuţii în privinţa asta, însă pe termen scurt se pot creşte sumele alocate reducerii numărului de certificate gratuite de emisii de CO2 şi a certificatelor verzi.
“Măsurile astea în general sunt privite în Europa ca măsuri de sprijin al regenerabilelor. Or, vreau totuşi să ne uităm cum ajunge energia asta mai ieftină la marii consumatori industriali. Ideea că sprijinim investiţii în regenerabile în România şi toată energia se duce după aia la nu ştiu ce data center al unei mari firme care doreşte să spună că ea e verde nu e o mare afacere. Dăm ajutoare în România, cumpărăm panouri chinezeşti, baterii chinezeşti şi dăm energie verde unui data center din Austria. Nu cred că facem mare lucru în România cu aceste măsuri. Deci, ideea este ca energia asta mai ieftină să rămână – verde sau nu -, dar oricum energia asta mai ieftină să rămână la marii consumatori din România. Dar sunt doar discuţii momentan. Nu am niciun proiect încă. Dar ce putem face pe termen scurt, putem să creştem – dar asta va costa – putem să creştem banii alocaţi pentru reducerile de certificate de CO2 şi de certificate verzi”, a subliniat preşedintele Consiliului.
În privinţa consumatorilor casnici, acesta a apreciat că mecanismul prin care consumatorii vulnerabili primesc acel voucher de 50 de lei drept sprijin pentru plata facturii la energie este unul bun, întrucât e mai bine să îi ajuţi pe cei care sunt, într-adevăr, într-o situaţie mai dificilă în loc să “împrăştii banii la toată lumea”.
“Pentru consumatorii casnici avem mecanismul actual, prin care primesc un voucher. (…) Cred că avem un mecanism, în principiu, bun pentru consumatorii vulnerabili şi nu are niciun rost să ne întoarcem la mecanismul, zic eu, mai prost pe care l-am avut în trecut, în care dădeam la toată lumea – şi cei bogaţi, şi cei săraci, toţi erau ajutaţi. Deci, ideea să ţinteşti resursele statului, să îi ajuţi pe cei care sunt, într-adevăr, într-o situaţie mai dificilă mi se pare mult mai bună decât să împrăştii banii la toată lumea”, a susţinut Bogdan Chiriţoiu.
Referitor la acest mecanism, şeful de la Concurenţă consideră că fie se poate creşte valoarea voucherului, fie se poate extinde numărul de persoane eligibile.
“Ce se poate face la consumatorii casnici? Crescută valoarea voucherului sau extins numărul de eligibili, deci modul cum definim consumatorul vulnerabil. Mister este că nu toţi cei consideraţi eligibili au solicitat aceste vouchere. Deci, o parte foarte mare a celor pe care statul îi consideră vulnerabili nu au solicitat voucherele, deci, nu ştiu dacă are sens să extindem definiţia consumatorilor vulnerabili, dacă nici cei pe care îi considerăm acum vulnerabili nu au solicitat voucherele astea. Poate trebuie să ne uităm să fie mai lesnicios procesul de acordare, nu ştiu. În orice caz, e surprinzător asta. Cred că analizează şi ei (Ministerul Energiei – n. r.) subiectul”, a adăugat el.
Consiliul Concurenţei şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) au organizat, vineri, la Sinaia, seminarul “Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”.
| Știri BVB