Săptămâna aceasta poate fi unul dintre cele mai semnificative și definitorii momente în relațiile dintre Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Rusia, de la destrămarea Uniunii Sovietice, scrie CNN.

Miercuri, reprezentanți ai NATO, ai celor 30 de state membre ale acesteia și ai Federației Ruse se vor întâlni la Bruxelles, în primul rând pentru a discuta despre recenta acumulare militară a trupelor ruse la granița dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, diplomații americani și ruși se vor întâlni luni la Geneva pentru a discuta despre criză.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că există „două căi” și că opțiunea „diplomației și detensionării” a fost una dintre cele două pe care SUA și comunitatea internațională le-au propus Moscovei înaintea întâlnirilor.

Blinken s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Stockholm, Suedia, în decembrie, pe fondul îngrijorării crescânde a puterilor occidentale că Rusia încearcă să invadeze Ucraina.

Escaladarea recentă a tensiunii a stârnit temeri privind repetarea anului 2014, când Rusia a anexat cu forța peninsula Crimeea de la Marea Neagră și a susținut separatiștii din estul Ucrainei. Această acţiune, faptul că Rusia a fost capabilă să o facă, a declanșat ani de conversații serioase în cercurile politice despre rolul Occidentului și dacă era sau nu capabil să înfrunte Rusia.

Relațiile dintre Occident și Rusia nu și-au revenit niciodată după acel moment – în schimb, aproape au atins nivelurile minime ale Războiului Rece. Consiliul NATO-Rusia, înființat în 2002 ca un atelier de discuție pentru cooperarea dintre Occident și Rusia, nu s-a întrunit de peste doi ani.

Blinken a spus vineri că s-ar putea face progrese în timpul discuțiilor diplomatice de săptămâna viitoare între oficialii americani, europeni și ruși, dar că trebuie să fie o „stradă cu două sensuri”, Rusia reducând agresiunea față de Ucraina.

Mai mulți oficiali NATO au declarat pentru CNN că, în opinia lor, faptul că Rusia a acceptat în cele din urmă să se întâlnească este o concesie majoră și un semn că diplomația ar putea duce la o detensionare. În acelaşi timp, însă, sunt şi precauți că un Kremlin din ce în ce mai ostil s-ar putea să nu fie de bună credinţă .

Abia luna trecută, Moscova a publicat două proiecte de acorduri care subliniau cererile sale pentru dezamorsarea tensiunilor de la granița cu Ucraina. Aceste cereri includ retragerea desfășurărilor NATO în Europa de Est până la nivelul anilor 90, ceea ce înseamnă că multe țări care se învecinează cu Rusia și se aflau sub controlul Uniunii Sovietice ar fi acum mai puțin protejate de alianță.

Aceasta, împreună cu promisiunea că NATO nu se va extinde mai spre est, este o cerere inacceptabilă din perspectiva NATO.

La ce speră rușii?

Surse NATO spun că cererile ar putea fi „deliberat ridicole pentru a forța NATO privind admiterea de noi membri, scoaterea din discuţie a Ucrainei sau a Finlandei privind aderarea la NATO” sau ar putea fi pur și simplu „o cerere care le permite oficialilor ruși să spună că au încercat să negocieză pentru a justifica o escaladare față de cetățenii lor”.

Având în vedere inflexibilitatea ambelor părți, ce rost are întâlnirea?, se întreabă CNN.

Potrivit oficialilor celor mai vocali și mai vechi membri NATO, miercuri este o oportunitate pentru alianță de a stabili o poziție fermă și unificată: dacă Rusia escaladează tensiunile, se va confrunta cu „consecințe economice grave. Vom folosi instrumente care nu au fost folosite în 2014”.

Oficialii care au vorbit cu CNN nu au spus care ar fi acele instrumente pentru că „semnalizarea lor ar oferi Rusiei posibilitatea de a se pregăti pentru ele, înfrângând scopul”, cu toate acestea, este corect să spunem că ar fi un amestec de sancțiuni economice dure și chiar mai mult NATO la graniţele Rusiei.

Oricât de riscantă ar fi ostilitatea occidentală în provocarea lui Putin, inacțiunea ar putea fi și mai gravă. „Capitularea față de cerințele din afara acestei lumi ar face situația generală mult mai periculoasă, deoarece ar încuraja Kremlinul să acționeze agresiv”, spune Pasi Eronen, analist de cercetare la Centrul de Cercetare pentru Studii de Conflict. „Mai mult, China și alte ţări urmăresc reacția de la Kremlin”.

Potrivit CNN, Occidentul este mult mai puțin speriat de Rusia decât a fost în ultimii ani. Otrăvirile și asasinarea cetățenilor ruși pe pământ străin, suprimarea brutală și întemnițarea oponenților politici, amestecul în alegerile străine și anexarea Crimeei, toate au pictat o imagine a lui Putin ca un lider puternic de care trebuie să te temi.

Desigur, dacă locuiești în Rusia sau într-o națiune vecină și te-ai opus lui Putin, atunci el poate fi un individ înfricoșător, mai scrie CNN. Cu toate acestea, escaladarea agresiunii sale s-ar putea datora parțial puterii sale diminuate în alte zone.

„Putin este un autocrat îmbătrânit, obsedat de moștenirea domniei sale și de eșecul Uniunii Sovietice”, spune Eronen. „Rusia a fost devastată de Covid-19, iar viitorul economiei sale de export de hidrocarburi pare sumbru”.

Această slăbiciune economică este locul în care Occidentul, dacă rămâne unit, ar putea fi capabil să forțeze mâna lui Putin.

“Țara lui are o economie de aproximativ aceeași dimensiune ca și New York. Dacă Occidentul ar coordona în mod corespunzător şi fără teamă sancțiunile economice împotriva lui și împotriva afacerilor rusești, el poate fi pus într-un colț foarte repede”, spune Bill Browder, un proeminent finanţist de origine americană al cărui impuls pentru sancțiunile legii Magnitsky a înfuriat Kremlinul

În timp ce Occidentul a impus sancțiuni Rusiei în ultimii ani pentru diverse abateri ale Kremlinului, este corect să spunem că ar fi putut merge şi mai departe, conform CNN.

De aceea, săptămâna viitoare este atât de importantă: dacă aliații NATO ajung toți la un consens, ar putea trimite cel mai puternic mesaj posibil într-un moment critic. Așa cum Putin încearcă din nou să-și forţeze norocul, Occidentul are ocazia să spună într-un cadru diplomatic formal că a rămas fără răbdare.

Pentru a face orice noi sancțiuni mai eficiente decât încercările anterioare de a pedepsi Rusia, Occidentul trebuie să fie pregătit să sufere ceva durere. În trecut, a evitat să vizeze datoria suverană rusă și comerțul cu energie.

Potrivit lui Richard Connolly, membru asociat la Royal United Services Institute, „creșterea costurilor de desfășurare a afacerilor pentru firmele rusești, fie prin restricționarea accesului la capital, fie prin restricții privind accesul la tehnologii”, ar putea avea un impact mai mare asupra economiei ruse și în cercul apropiat al lui Putin decât să vizeze indivizi, deoarece „cea mai importantă afacere rusă este într-un fel conectată la Kremlin”.

El spune, de asemenea, că „impunerea de sancțiuni secundare celor care fac comerț cu Rusia” în domenii precum energie, arme și bunuri strategice ar putea provoca un nivel similar pe care sancțiunile secundare le-au adus Iranului.

În ceea ce privește problema mai spinoasă privind potențiala extindere a NATO, unii cred că aliații au motive să se simtă optimişti atunci când se vor întâlni cu rușii, miercuri.

“Trebuie să ne unim forțele și să nu ne fie frică. Lui Putin îi este frică — nu de noi. Îi este frică de propriul său popor, de alegerile democratice”, spune Rasa Juknevičienė, fostul ministru al Apărării al Lituaniei. Ea crede că acum este momentul să accelerăm aderarea Ucrainei la NATO.

“Europa nu se poate întoarce la vremurile lui Hitler și Stalin, când națiunile erau împărțite. Ucrainenii, nu Kremlinul, trebuie să decidă care va fi viitorul Ucrainei. Succesul Ucrainei ar fi cel mai bun remediu împotriva Kremlinului”, adaugă ea.

Conform CNN, este evident că  discuțiile de săptămâna viitoare vor fi tensionate și rezolvarea crizei ucrainene nu va fi ușoară. Putin poate fi cel mai periculos când este pus la colţ, spun observatorii, iar în prezent se jonglează cu mai multe crize de politică externă, după ce trupele ruse au fost desfășurate în Kazahstanul vecin pentru a potoli tulburările în urma protestelor violente antiguvernamentale.

O temă curentă în ultimii câțiva ani a fost că Putin a folosit orice putere pe care o are pentru a-și consolida reputația de lider puternic.

Și, după cum au recunoscut mai mulți oficiali NATO, lui Putin îi pasă de Ucraina mult mai mult decât multora din Occident și va avea o răbdare nelimitată pentru a obține ceea ce își dorește dacă simte slăbiciune.

Occidentul intră săptămâna viitoare cu atât de multe avantaje strategice față de Rusia, încât pe hârtie ar trebui să fie relativ ușor să forțezi mâna lui Putin către o  dezescaladare în estul Europei. Cu toate acestea, Putin nu a rămas la putere de peste 20 de ani fără niciun motiv.

Dacă Occidentul vrea să-și folosească cu succes poziția în acest moment critic și să-l reducă pe Putin, unitatea sa trebuie să fie de nedespărțit. O repetare a greșelilor din 2014 ar putea crea o versiune și mai periculoasă a liderului rus, dacă este capabil să privească în jos cea mai puternică alianță de pe pământ.