Start-up-ul german Proxima Fusion a anunțat miercuri că a strâns 130 de milioane de euro (148 de milioane de dolari) într-o rundă de finanțare record, investitorii sperând că firma va putea dezvolta în curând prima centrală nucleară comercială din lume bazată pe fuziune nucleară, potrivit CNBC.

Runda de finanțare de serie A, condusă de investitorii Cherry Ventures și Balderton Capital, reprezintă cea mai mare rundă de investiții private în fuziune din Europa până în prezent.

În ultimii ani, interesul pentru fuziunea nucleară a crescut exponențial. Susținătorii acestei tehnologii, care este procesul care alimentează soarele și stelele, spun că ea poate juca un rol esențial în tranziția energetică.

Energia de fuziune este procesul de combinare a doi atomi de hidrogen pentru a forma un atom de heliu, care eliberează cantități enorme de energie. Oamenii de știință și inginerii se străduiesc să recreeze și să exploateze fuziunea nucleară de când teoria a fost înțeleasă pentru prima dată în anii 1930.

„Singurul lucru care merită subliniat este poate viteza cu care se întâmplă acest lucru”, a declarat Francesco Sciortino, CEO și cofondator al Proxima Fusion, într-un interviu video acordat CNBC.

„Este un lucru puțin obișnuit în domeniul tehnologiilor avansate și, desigur, mai ales în Europa, dar 150 de milioane de dolari ne oferă finanțarea de care avem nevoie pentru tot ce ne așteaptă în următorii ani”, a adăugat el.

Directorul executiv al Proxima Fusion a descris fuziunea nucleară ca fiind „sursa supremă” de energie curată și ceva „inevitabil” pentru umanitate.

„Întrebarea nu este dacă fuziunea este posibilă, ci dacă reușim să o exploatăm pe Pământ într-un mod care să se preteze eforturilor comerciale”, a spus Sciortino.

Dacă fuziunea nucleară poate fi replicată la scară industrială, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că această tehnologie ar putea furniza energie curată, sigură și accesibilă, practic nelimitată, care ar satisface cererea mondială.

Totuși, nu toată lumea este convinsă. Cercetătorii au sugerat că tehnologia este probabil încă departe de a fi gata pentru a fi extinsă la scară comercială.

Runda de finanțare de serie A aduce finanțarea totală a Proxima Fusion la peste 185 de milioane de euro din capital privat și public, accelerând misiunea firmei cu sediul în München de a construi prima centrală electrică pe bază de fuziune cu stellarator în anii 2030.

O alternativă la tokamak, mai comun, un stelarator este un dispozitiv care utilizează câmpuri magnetice pentru a confina plasma în formă de gogoașă, potrivit Departamentului Energiei al SUA. Aceste câmpuri magnetice permit oamenilor de știință să controleze particulele de plasmă și să creeze condițiile potrivite pentru fuziunea nucleară.

„Stellratoarele nu sunt doar cea mai viabilă abordare tehnologică a energiei de fuziune, ci sunt centralele electrice ale viitorului, capabile să conducă Europa într-o nouă eră a energiei curate”, a declarat Daniel Waterhouse, partener la Balderton Capital, într-un comunicat.

Proxima Fusion a fost fondată acum doi ani ca o spin-off a Institutului Max Planck pentru Fizica Plasmei (IPP).