“Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în rândul membrilor confederaţiei, din industrii şi domenii de activitate diferite, 88,5% dintre răspunsurile înregistrate la întrebarea privind majorarea salariului minim susţin creşterea acestuia numai dacă este însoţită de reducerea taxelor pe muncă. CONAF atrage atenţia că o majorare a salariului brut nu se transformă integral în venit pentru angajat, în timp ce costurile suplimentare sunt suportate de companii. Discuţiile privind salariul minim pentru 2027 au readus în atenţie nevoia creşterii veniturilor salariale, într-un context în care cheltuielile de zi cu zi continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor. Pentru angajaţii remuneraţi la nivelul salariului minim, fiecare leu în plus contează. Dar creşterea salariului brut nu înseamnă că întreaga sumă ajunge în buzunarul angajatului. O parte se transformă în impozite şi contribuţii, iar angajatorul trebuie să acopere costul total al majorării”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
CONAF consideră că, înainte de a stabili cu cât va creşte salariul minim, Guvernul trebuie să analizeze cât poate creşte venitul net prin reducerea taxelor şi ce efecte vor avea diferitele variante asupra companiilor şi bugetului public.
Sondajul a fost efectuat în rândul a 1.000 membri CONAF, din industrii şi domenii de activitate diferite, pentru a vedea dacă susţin majorarea salariului minim în 2027, ce efecte ar avea aceasta asupra companiilor şi ce măsuri consideră necesare.
88,5% dintre răspunsuri privind majorarea salariului minim au vizat creşterea acestuia numai în condiţiile reducerii taxării muncii. Menţinerea nivelului actual a reprezentat 10% dintre răspunsuri, iar majorarea etapizată, în funcţie de evoluţia economiei, 1,5%. Majorarea necondiţionată nu a înregistrat susţinere.
Întrebaţi despre efectele unei majorări fără reducerea taxelor pe muncă, respondenţii au indicat, în 42% dintre răspunsurile înregistrate, limitarea angajărilor sau reducerea personalului. Alte 23,8% au vizat majorarea preţurilor, 12,6% reducerea ori amânarea investiţiilor şi 11,9% diminuarea altor cheltuieli pentru acoperirea salariilor. Posibilitatea suportării majorării fără schimbări importante a reprezentat numai 4,2%.
În privinţa măsurilor care ar permite creşterea veniturilor angajaţilor fără afectarea competitivităţii companiilor, 42,5% dintre răspunsuri au vizat reducerea altor taxe şi costuri suportate de firme, iar 38% reducerea taxării salariilor mici. Alte 10% au indicat stimulente fiscale pentru companiile care majorează salariile, iar 9% sprijinirea investiţiilor şi tehnologizării.
Rezultatele arată că antreprenorii susţin creşterea veniturilor angajaţilor, dar consideră că această creştere trebuie însoţită de măsuri care să limiteze presiunea asupra costurilor companiilor, a precizat CONAF.
Potrivit organizaţiei, salariul minim brut este în prezent de 4.325 de lei iar dacă acesta ar creşte la 4.652 de lei, diferenţa ar fi de 327 de lei. Într-un calcul simplificat, fără deduceri şi facilităţi fiscale, angajatul ar primi aproximativ 191 de lei net suplimentar, iar 136 de lei ar reprezenta impozit şi contribuţii. Angajatorul ar suporta un cost suplimentar de aproximativ 334 de lei lunar, inclusiv contribuţia asiguratorie pentru muncă. Pentru o companie cu 20 de angajaţi plătiţi la nivelul salariului minim, această majorare ar însemna peste 80.000 de lei anual. Calculul este orientativ, iar venitul net efectiv din 2027 va depinde şi de regulile fiscale aplicabile atunci, menţionează sursa citată.
“Mai mult, costul real al unei majorări salariale poate depăşi aceste sume. Atunci când salariul minim se apropie de veniturile angajaţilor cu experienţă, companiile pot fi nevoite să majoreze şi alte salarii, pentru a păstra diferenţele de remunerare. Pentru firmele care produc pentru export, majorarea costurilor nu înseamnă automat posibilitatea de a negocia preţuri mai mari. Pentru întreprinderile mici, cu marje reduse de profit, orice creştere de cost poate afecta investiţiile, angajările sau capacitatea de dezvoltare. CONAF subliniază că salariile pot fi majorate printr-o decizie a Guvernului, dar comenzile, productivitatea şi veniturile companiilor nu cresc automat prin aceeaşi decizie”, avertizează Confederaţia.
În acest context, CONAF consideră că discuţiile privind salariul minim pentru 2027 trebuie să înceapă cu analiza posibilităţii de a creşte veniturile nete prin reducerea taxelor, nu exclusiv prin majorarea salariilor brute.
Aceasta solicită reducerea taxelor pe salariile mici, înaintea unei noi majorări a salariului minim. “CONAF solicită Guvernului să prezinte variante de diminuare a impozitelor şi contribuţiilor aplicate veniturilor salariale mici, astfel încât angajaţii să poată păstra mai mulţi bani din salariul brut. Măsura trebuie să fie simplă, predictibilă şi să protejeze drepturile sociale ale angajaţilor”, se mai precizează în document.
De asemenea, CONAF cere Guvernului să compare menţinerea salariului minim brut cu reducerea taxelor, majorarea salariului minim însoţită de reducerea taxelor şi majorarea salariului minim fără schimbarea fiscalităţii. Pentru fiecare scenariu trebuie prezentate câştigul net al angajatului, costul total al angajatorului şi impactul asupra bugetului public. Scopul este ca decizia să fie luată pe baza rezultatelor economice, nu doar a valorii brute anunţate, a explicat organizaţia.
Alte solicitări vizează evitarea creşterii automate a altor taxe şi obligaţii odată cu salariul minim şi reducerea costurilor aferente contractelor part-time. “CONAF solicită ca, pentru contractele cu timp parţial, contribuţiile sociale să fie calculate în funcţie de venitul efectiv realizat, nu pornind de la salariul minim întreg, în situaţiile în care legislaţia prevede în prezent această obligaţie. Măsura ar putea încuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă, inclusiv a părinţilor cu responsabilităţi de îngrijire şi a celor care revin pe piaţa muncii”, se arată în comunicat.
CONAF mai cere, totodată, stabilirea şi comunicarea din timp a deciziilor privind salariul minim în condiţiile în care antreprenorii îşi fac deja bugetele pentru 2027. Confederaţia susţine că toate aceste măsuri trebuie să fie însoţite de calcule privind impactul asupra bugetului public, astfel încât eventualele reduceri ale încasărilor fiscale să fie analizate transparent şi să nu conducă la introducerea altor taxe.
“Am ajuns să discutăm despre salariul minim aproape exclusiv în termeni de majorare a valorii brute. Dar pentru omul care munceşte contează câţi bani îi rămân la sfârşitul lunii. Pentru antreprenor contează dacă poate susţine acel salariu şi peste şase luni sau un an. Nu contestă nimeni nevoia unor venituri mai mari. Întrebarea este cum le obţinem fără să reducem tocmai capacitatea economiei de a crea aceste venituri. Putem majora salariul minim printr-o hotărâre de guvern. Nu putem creşte prin aceeaşi hotărâre productivitatea unei fabrici, comenzile unui atelier sau profitabilitatea unei mici afaceri. Cred că a venit momentul să schimbăm perspectiva. Înainte de a întreba cât mai pot plăti companiile, trebuie să întrebăm cât este dispus statul să reducă din taxarea muncii. Nu vorbim despre eliminarea responsabilităţilor fiscale şi nici despre privilegii acordate unor categorii economice. Vorbim despre o reformă coerentă, prin care munca legală să fie încurajată, angajaţii să păstreze o parte mai mare din veniturile lor, iar companiile să nu fie obligate să aleagă între creşterea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. Dacă vrem salarii mai mari, trebuie să cream condiţiile economice care le fac sustenabile. Statul are responsabilitatea de a participa la acest efort, nu doar de a stabili nivelul obligaţiilor”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinte fondator CONAF, în comunicat.
CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. Organizaţia în componenţa sa 33 sucursale, 3 federaţii, 18 patronate, 55 asociaţii şi 15.000 de companii şi peste 245.000 de angajaţi.