Turcia, gazda COP31, a insistat ca obiectivul extinderii electrificării să fie plasat în centrul acordului final, deşi criticii susţin că această măsură ar putea avea un impact redus asupra încălzirii globale, în lipsa unui plan mai clar pentru reducerea utilizării combustibililor fosili.
Şefii de stat au susţinut discursuri succesive, miercuri, pentru a-şi prezenta poziţiile.
Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva – a cărui ţară a găzduit conferinţa de anul trecut – a declarat în cadrul summitului că, de atunci, schimbările climatice şi-au pierdut prioritatea pe agenda globală. “Am început să vorbim mai mult despre arme şi tarife decât despre supravieţuirea generaţiilor viitoare”, a spus el. “Planeta nu poate fi lăsată la mila luptelor pentru hegemonie”.
Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a susţinut o opinie similară. “Războaiele, crizele, migraţia, foametea şi sărăcia sporesc, pe zi ce trece, nevoia de solidaritate internaţională”, a afirmat el.
Războiul purtat anul acesta de SUA şi Israel împotriva Iranului a perturbat transporturile de ţiţei din Orientul Mijlociu şi a dus la o creştere explozivă a preţurilor la combustibili la nivel mondial, declanşând o cursă pentru asigurarea unor surse de aprovizionare sigure.
Aceste evoluţii au făcut ca încălzirea globală să coboare pe lista priorităţilor urgente pentru unele guverne, deşi militanţii pentru climă susţin că, dimpotrivă, situaţia actuală constituie un argument puternic pentru adoptarea mai rapidă a unor alternative de energie curată, care să înlocuiască petrolul.
Ministrul energiei din Arabia Saudită, prinţul Abdulaziz bin Salman, a oferit o perspectivă diferită, argumentând că situaţia geopolitică actuală subliniază importanţa liberei circulaţii a tuturor tipurilor de energie. “Măsurile menite să protejeze clima nu ar trebui să creeze bariere pentru ţări, împiedicându-le dezvoltarea economică”, a declarat el.
Negociatori din aproape 200 de ţări încearcă să ajungă la un acord, în cadrul COP31, cu privire la o propunere a Turciei de a creşte ponderea energiei electrice în consumul global de energie la 35% până în 2035 (faţă de puţin peste 20% în prezent) şi de a relansa eforturile, în prezent blocate, de renunţare la combustibilii fosili.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a transmis liderilor mondiali, mai devreme în cursul zilei, că răspunsul internaţional lent la schimbările climatice a plasat lumea pe o traiectorie către distrugere şi că sunt necesare măsuri rapide pentru a evita acest deznodământ.
“Adevărul brutal este că ne confruntăm cu o criză climatică ce ne devansează. Aceasta este calea către o distrugere reciprocă sigură”, a declarat Guterres, subliniind creşterea emisiilor şi a temperaturilor globale, precum şi agravarea dezastrelor provocate de schimbările climatice.
Discursurile liderilor vor continua şi joi.
Un raport al ONU, publicat luna trecută, indică faptul că lumea se îndreaptă spre depăşirea pragului de încălzire de 1,5 grade Celsius – o limită pe care ţările au convenit, prin Acordul de la Paris, să o respecte pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
În acelaşi timp, anul 2026 s-a remarcat prin valuri de căldură extremă în Europa de Vest şi prin prăbuşirea unui gheţar în Nepal, eveniment care a declanşat inundaţii catastrofale soldate cu peste 1.450 de morţi, în timp ce mii de persoane sunt în continuare date dispărute.
Fostul prim-ministru francez Laurent Fabius, care a prezidat conferinţa climatică de la Paris din 2015 şi conduce în prezent un consiliu consultativ format din foşti preşedinţi ai conferinţelor COP, a afirmat că discursurile liderilor ar trebui să ofere un impuls politic negocierilor.
“Este o oportunitate pentru lideri de a face anumite anunţuri şi, de data aceasta, chiar mai mult: de a explica modul în care vor pune în aplicare măsurile, deoarece cuvântul-cheie la Antalya este ‘implementare'”, a declarat el pentru Reuters.
Cu toate acestea, multe naţiuni nu sunt reprezentate. Statele Unite, cel mai mare emiţător istoric de gaze cu efect de seră la nivel mondial, au absentat de la discuţii pentru al doilea an consecutiv, după ce preşedintele Donald Trump, care a calificat încălzirea globală drept o farsă, a retras SUA din cooperarea în domeniul climei, în urma revenirii sale în funcţie în 2025.
Celelalte ţări din G7 – Franţa, Germania, Japonia, Italia şi Canada – nu şi-au trimis liderii de rang înalt la discuţiile din acest an.
“Cele mai mari economii ale lumii ar trebui să fie în fruntea răspunsului la criza climatică, nu să lase această sarcină în seama altora”, a declarat Mohamed Adow, director al Power Shift Africa, un think tank axat pe probleme climatice şi energetice, citat de Reuters.
| Știri BVB